Suedia, Cehia şi Ungaria s-au alăturat celorlalte 23 de state care vor semna tratatul de guvernanţă fiscală, singura ţară din UE care nu participă la acord fiind astfel Marea Britanie, potrivit unei variante în lucru a comunicatului de la finalul summit-ului UE de joi şi vineri, citată de Reuters şi Mediafax.
Decizia pare să izoleze şi mai evident Marea Britanie, care şi-a folosit joi dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE.
„Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia au indicat posibilitatea de a participa la acest proces (încheierea unui nou tratat – n.r.), după consultarea parlamentelor, acolo unde este cazul”, se spune în document.
După sesiunea de discuţii de joi, statele din zona euro şi alte şase ţări non-euro, printre care şi România, îşi exprimaseră acordul pentru încheierea unui nou tratat privind guvernanţa fiscală. Suedia şi Cehia indicaseră că trebuie să consulte parlamentele înainte de a lua o decizie.
Tratatul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Documentul ar trebui semnat cel târziu în martie anul viitor, potrivit unui comunicat al Consiliului UE care rezumă discuţiile de joi.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, „pactul fiscal” european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanţă fiscală solidă, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Bugetele va trebui să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.
Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.
Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.
Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.
