După ce criza zonei euro a cuprins şi Italia, mulţi au început să se întrebe cum va arăta viitorul Uniunii Europene. Deşi Berlinul a negat zvonurile legate de o posibilă rupere a zonei euro, există voci care susţin că se va forma o Europă cu două viteze, scrie cotidianul german Der Spigel.
Economiştii au avertizat de mai multe luni că recesiunea ameninţă Europa, iar acum UE a recunoscut de asemenea că aceasta este o posibilitate. „Creşterea economică a stagnat în Europa şi există riscul unei noi recesiuni„, a spus comisarul european pentru probleme economice şi monetare, Olli Rehn, joi, la Bruxelles. De asemenea, Rehn a mai spus că şomajul în rândul celor 17 state membre ale zonei euro va rămâne la 9,5 procente.
Cu toate acestea, problemele pe care le are Italia, care se confruntă cu presiuni foarte mari din partea pieţelor pentru a face reformele structurale necesare şi pentru a-l schimba pe premierul Silvio Berlusconi, fac ca zona euro să se concentreze mai mult asupra propriei supravieţuiri decât asupra creşterii economice. Iar tensiunile din ultima săptămână nu au dus decât la reluarea discuţiilor legate de viitorul Uniunii Europene.
Surse europene, citate de agenţia Reuters, au spus că oficiali francezi şi germani s-ar fi întâlnit să discute o posibilă divizare a zonei euro. Cu toate că agenţia a dat foarte puţine detalii despre această îtâlnire, Berlinul s-a arătat foarte preocupat să o nege. „Guvernul german, în mod categoric, nu urmăreşte astfel de planuri. Dimpotrivă, politicile noastre sunt destinate stabilizării întregii zone euro şi menite să atace direct sursa problemelor”, a spus Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele Comsiei Europene, Jose Manuel Barroso, a condamnat orice intenţie de a diviza zona euro. „Nu poate fi pace şi prosperitate în nord sau in vest, dacă nu este pace şi prosperitate în sud sau est”. Barroso a mai atras atenţia că în cazul în care vor fi state membre izolate, economia germană ar putea să se contracteze cu până la trei procente. „În plus, ar putea pune în pericol prosperitatea generaţiei următoare”, a mai adăugat preşedintele CE.
Europa cu două viteze
Chiar dacă destrămarea zonei euro rămâne un tabu, este din ce în ce mai evident, scriu jurnaliştii de la Der Spiegel, că atât Angela Merkel cât şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au dezbătut îndelung chestiunea crizei şi ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul UE. La începutul acestei săptămâni, preşedintele francez a ţinut un discurs la Universitatea din Strasbourg, în care a pus accentul pe existenţa unei Europe cu două viteze, una compusă din cei 17 membri ai zonei euro şi cealaltă alcătuită din ceilalţi zece membri care sunt în afara zonei euro.
„Ar trebui să avem aceleaşi reguli pentru toţi cei 27? Nu. Cu siguranţă, nu.”, a spus Sarkozy. „Până la urmă, este evident, vor fi două viteze europene: una care să meargă spre o integrare mai bună în zona euro şi una care să fie mai mult confederală în Uniunea Europeană”, a mai adăugat Sarkozy. Ideea preşedintelui francez a primit o susţinere neaşteptată din partea fostului ministru de externe german, Joschka Fisher. Într-un interviu acordat cotidianului german Die Zeit, Fischer a spus: „Să uităm de EU 27! Este prea rău şi nu văd cum aceste 27 de ţări pot face împreună reforme importante. De aceea, ar trebui să existe o avangardă care să fie definită în numele unui interes colectiv de a păstra euro”.
Merkel vrea şi ea o schimbarea rapidă a tratatelor Uniunii Europene pentru a accelera procesul de integrare. „Este timpul pentru a nouă Europă. O comunitate care spune că, indiferent de ceea ce se întâmplă în restul lumii, nu mai putem schimba niciodată regulile de bază – acea comunitate pur şi simplu nu poate supravieţui.”, a spus cancelarul german.
Îngrijorările legate de supravieţuirea Uniunii Europene aşa cum există ea astăzi, au fost din nou accentuate în această săptămână de situaţia sumbră din Italia, unde ratele dobânzii la obligaţiunile ţării au depăşit cu mult pragul de şapte procente despre care analiştii spun că fac nesustenabil un împrumut pe termen lung.
Temerile sunt legate mai ales de faptul că economia Italiei, a treia ca mărime din zona euro, o fac prea mare pentru a putea fi salvată. Un oficial al zonei euro, citat de agenţia Reuters, a spus că „nu se pune problema unei asistenţe financiare”.
Cu toate acestea, în timp ce liderii zonei euro caută un model pentru UE care să facă blocul comunitar mai rezistent la turbulenţele economice, majoritatea sunt de acord cu faptul că este nevoie de o schimbare politică semnificativă în Italia. Premierul Silvio Berlusconi şi-a anunţat intenţia de a demisiona, dar confuzia legată de momentul în care aceasta ar putea avea loc a făcut ca a doua zi după anunţ, bursele locale să scadă.
Chiar şi şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a solicitat o schimbare rapidă, fiindcă, în opinia sa, „claritatea politică va duce la mai multă stabilitate”. Lagarde a mai avertizat că există posibilitatea unei „decade ratate” pentru Europa, după modelul japonez.
„O sa fie greu”
Dacă plecarea lui Berlusconi este inevitabilă, analiştii atrag atenţia asupra faptului că cel care îi va lua locul va trebui să facă toate reformele pe care acesta nu a vrut sau nu a fost capabil să le ducă la bun sfârşit. Silvia Francescon, şefa biroului Consiliului European de Relaţii Externe (ECFR) de la Roma, speră ca „oricine ar veni să înceapă reformele structurale de care Italia are nevoie atât de disperat” şi ca „italienii nu o să cadă în capcană şi să creadă că sfârşitul erei Berlusconi înseamnă sfârşitul tuturor problemelor. Trebuie să fie cineva capabil să le spună oamenilor că o să fie greu„.