După ce ani la rând au arătat cu degetul către restricţiile „draconice” ale BNR pentru a justifica nivelul ridicat al dobânzilor, bancherii şi-au schimbat radical poziţia: „Era mai bine dacă banca centrală limita creditul de nevoi încă din urmă cu cinci ani”.
Dacă în perioada de boom economic bancherii puteau fi încadraţi în două mari categorii – cei care luptau pentru desfiinţarea restricţiilor BNR şi cei care luptau pentru îmblânzirea acestor restricţii, acum, după trei ani de criză, situaţia stă cu totul altfel. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi altădată încadrat în categoria „moderaţilor”, a ajuns să aibă o poziţie considerată mai degrabă extravagantă în comparaţie cu alţi preşedinţi de bancă. Cum altfel poate fi apreciată poziţia lui Gheţea, care susţine excluderea creditelor de locuinţă din noul regulament al BNR care vizează limitarea creditelor pentru populaţie, în comparaţie cu ceea ce spune preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen? „Nu este un mediu în care să te uiţi să iei un credit, să faci o investiţie sau să iei o maşină nouă…Este bine că banca centrală încă nu a micşorat dobânda cheie. E mult mai grav să duci dobânda în jos şi apoi să o creşti din nou din cauza inflaţiei, decât să o scazi după ce te asiguri că inflaţia este pe un trend descrescător. Părerea mea este că trendul inflaţiei va fi în jos”, a spus Van Groningen la o conferinţă ARB.
Mintea cea de pe urmă
În ceea ce priveşte noile norme de creditare pe care doreşte să le impună banca centrală, Groningen a spus că, dacă piaţa locală avea acum cinci ani o reglementare pentru creditele în valută, acum ar fi foarte multe persoane care ar avea lunar mai mulţi bani la dispoziţie şi nu ar fi fost nevoite să vireze aceste sume spre plata creditelor.
Bancherul a spus că, pe termen scurt, aplicarea regulamentului ar putea avea un efect important asupra creditării (în sensul restricţionării acesteia), dar creditarea este oricum acum la un nivel redus. „Dar dacă Prima Casă nu este inclusă în acest program, restructurările de credite nu sunt incluse şi nici refinanţările nu sunt incluse, atunci vorbim despre o mare parte din activitatea de creditare care nu va intra sub incidenţa noilor reguli”, a mai spus Groningen. Groningen a spus că regulamentul va avea un impact mai pronunţat asupra creditelor care nu au ca scop construcţia, achiziţia sau modernizarea de imobile.
Până şi FMI este mai relaxat
În negocierile pe care le poartă cu Banca Naţională pentru limitarea restricţiilor, bancherii comerciali, cei care vor, au un aliat de nădejde. Un aliat tăcut, dar -extrem de influent, care este Fondul Monetar Internaţional, principalul cre-ditor extern al României şi cel care a impus multe dintre schimbările prin care România a trecut în ultimii ani. „Reglementările nu acoperă creditele ipotecare ca urmare a îngrijorărilor privind impactul asupra pieţei. Preţurile activelor imobiliare în România sunt exprimate în euro şi împrumuturile pe termen lung sunt denominate tot în valută (în principal euro), deoarece piaţa aferentă monedei locale nu este lichidă decât pentru maturităţi scurte”, se specifică în memorandumul convenit de România cu FMI. Preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea, a declarat recent că încearcă să obţină de la BNR excluderea creditului pentru locuinţă din noul regulament.
Ce spune regulamentul BNR?
Noul regulament al BNR privind creditarea populaţiei introduce o serie de noi reglementări care vor interzice practic creditul de nevoi în euro dar vor afecta substanţial şi împrumutul de locuinţă, dacă acesta nu va fi exclus explicit. Astfel, la calculul solvabilităţii clientului băncile vor fi obligate să ia în consideraţie un curs cu 35,5%, mai ridicat decât cel din momentul solicitării unui împrumut în euro, o dobândă cu 0,6% mai mare, dar şi un venit al solicitantului cu 6% mai mic. De asemenea, avansul minim la creditele în euro creşte la 30%.