Negocierile dintre democraţii şi republicanii americani privind majorarea plafonului de îndatorare şi planul de reducere a cheltuielilor publice au eşuat încă o dată provocând o scădere a celor mai importanţi indici de la Bursa din New York. Indicii Dow Jones şi S&P au pierdut 0,84% în deschiderea Bursei după ce indicele S&P 500 pentru tranzacţii futures a deschis şi el în scădere arătând o îngrijorare pe termen lung.
Soarta Statelor Unite şi a economiei mondiale, în general, este astfel la mâna agenţiilor de rating, care, pentru prima dată în istorie, ar putea modifica în sens negativ ratingul suveran al SUA. O eventuală retrogradare, care va avea ca efect direct o creştere a dobânzii la care statul se împrumută, ar echivala cu un dezastru pentru americani a căror economie se bazează în mare măsură pe împrumuturi. Datoria publică a SUA depăşeşte 14.300 de miliarde de dolari iar în prezent Guvernul se împrumută la dobânzi medii de 2%, cele mai mici din lume pentru titluri de stat.
Economia globală, în pericol. Încă o dată la mâna agenţiilor de rating
“ Dacă reevaluezi cele mai sigure titluri de stat din lume, totul va fi reevaluat după aceea”, arată pentru Bloomberg şeful unui fond american cu active de peste 109 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, problema americană este, în fapt, una a întregii lumi mai ales că, în Europa, ţări ca Grecia(recent retrogradată la ultimul nivel de marile companii de evaluare), Irlanda, Portugalia, Spania sau Italia găsesc cu greu finanţare pentru deficitele imense acumulate. Mai mult, economiile unor ţări precum China ( fără datorii şi cu excedente comerciale substanţiale) ar avea şi ele enorm de suferit din cauza expunerilor mari pe titlurile Trezoreriei SUA.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât “autobuzul a ajuns să fie iar condus de agenţiile de rating”, după cum arată un analist american. După ce au ratat începutul crizei financiare cele trei mari agenţii(S&P, Moody’s şi Fitch) vor fi mult mai severe în privinţa problemelor SUA.
Obama, dependent de republicani
Planul preşedintelui Barack Obama, împărtăşit de partidul democrat, nu poate fi pus în practică fără acordul partidului republican care deţine majoritatea atât în Camera Reprezentanţilor cât şi în Senatul Statelor Unite. În esenţă, ambele partide propun o majorare a plafonului de îndatorare a Guvernului, măsură fără de care statul ar ajunge în doar câteva luni în situaţia de a nu-şi mai putea achita datoriile(default). Suma necesară se ridică la aproximativ 2.400 de miliarde de dolari până la finele lui 2012. Democraţii şi Republicanii nu se pun însă de acord în privinţa modalităţii în care se va face acest lucru şi a valorii reducerilor de cheltuieli care ar trebui să însoţească planul.
Astfel, Obama propune majorarea plafonului într-o singură etapă cu 2.400 de miliarde de dolari şi adoptarea unui plan de reducere a cheltuielilor în valoare de 2.700 de miliarde de dolari(fără a afecta sistemele publice de sănătate) în timp ce republicanii susţin eliberarea a doar 1.000 de miliarde de dolari într-o primă fază şi o strategie de reducere substanţială a cheltuielililor care să se întindă pe mai mulţi ani. Planul republicanilor prevede ca, în măsura, în care administraţia Obama se ţine de cuvânt, o altă majorare a plafonului de îndatorare să fie făcută anul viitor.
