Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi fost consilier al preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu, Dan Dungaciu, a spus în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că se poate observa o tot mai mare implicare a Ungariei în Republica Moldova, în timp ce România pare că se fereşte să ia acţiuni concrete, preferând să acţioneze mai degrabă prin intermediul UE.
Mai mult, „România nu a avut după 1989, un proiect clar articulat, ea a trebuit să se lupte ca să se califice pentru Occident”, iar în opinia lui Dungaciu, acest proiect nu a apărut nici după aderarea în UE din cauză că Bucureştiul „foloseşte plapuma UE ca să se ascundă”.
Fostul consilier al lui Mihai Ghimpu a subliniat conturarea unei axe Budapesta-Moscova „în ciuda evenimentelor din 1956, există un tip de tovărăşie de drum, e o chestiune de parteneriat”. Dan Dungaciu a amintit că reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei, şi şeful misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) sunt de naţionalitate maghiară, iar consulatul maghiar de la Chişinău eliberează vizele Schengen pentru cetăţenii moldoveni.
„România nu a putut pregăti la ea un centru de vize. În momentul în care a depus cererea la Bruxelles, exista deja centrul maghiar. Dinamismul Ungariei e remarcabil faţă de cel al României. Să ai un stat de 22 de milioane de persoane şi să stai să te uiţi în stanga şi în dreapta de teamă să nu faci vreo greşeală este principalul impediment al oricărui proiect al României. După 2007, România este un stat fără proiect şi parcă se încrâncenează să nu aibă un proiect în special în politica externă unde un stat care ar trebui să fie cel puţin egal cu Polonia ajunge, indifferent de subiect să fie pe locul al doilea”.
Lipsa de implicare a României în Republica Moldova se traduce, după părerea lui Dan Dungaciu, şi prin faptul că „singurii ambasadori care nu trec Nistrul sunt cei români şi nu e clar de ce. Românii stau la frontiera Nistrului şi întreabă ce s-a întâmplat pe cineva care a fost acolo”.
Întrebat despre posibilitatea punerii în aplicare a unei propuneri mai vechi, din 2006, făcută de Traian Băsescu omologului său moldovean de atunci, Vladimir Voronin, potrivit căreia Republica Moldova ar trebui să se unească cu România şi să intre împreună în Uniunea Europeană, Dan Dungaciu a comentat că „România şi Republica Moldova vor putea oricând să se unifice dacă vor” fiindcă „nu există o posibilitate concretă de retorsiune, nu pot exista sancţiuni nici pentru stânga Prutului, nici pentru dreapta lui”.
Totuşi, fostul consilier al preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu, atrage atenţia că în ceea ce priveşte o eventuală unire, i se pare că „la Bucureşti, ne-am teme de aşa ceva” fiindcă la începutul anilor 1990, „nu a existat o reţinere clară, în sensul în care nu era complet neplauzibilă această idée”.
Moldova nu e România la începutul anilor 1990
În ceea ce priveşte recentele alegeri de la Chişinău, câştigate pentru a doua oară la limită de liberalul Dorin Chirtoacă, Dan Dungaciu a explicat că „în Moldova se spune că nu sunt alegeri politice ci alegeri geopolitice, şi că partidele nu sunt politice sunt geopolitice”, deoarece în urma fiecărui scrutin se pune problema dacă Moldova merge spre Vest sau spre Est. „Alegerile locale nu fac excepţie. Acestea au fost alegeri geopolitice care au arătat clar că R. Moldova se mai poziţionează încă pe axa Chişinău-Bruxelles, însă pe muchie.” Fostul conisilier al preşedintelui moldovean Ghimpu a comparat R. Moldova cu un tren care „nu merge spre oriunde, merge spre Est sau spre Vest”.
Totuşi atrage atenţia Dungaciu, „Republica Moldova nu este România din anii 1990. Nu se gândeşte obsesiv că fără Occident nu are alt destin, aşa cum erau românii”.
Negocierile 5+2, la fel ca şi cuptorul cu microunde
Fostul consilier al preşedintelui Ghimpu a explicat faptul că perspectivele, după întâlnirea de la Moscova, de la începutul acestei săptămâni, unde s-a discutat eventuala reluare a negocierilor privind Transnistria, în format 5+2, întrerupte în 2006, sunt „de rău augur pentru Republica Moldova” pentru că în R. Moldova există şi o geopolitică a cuvintelor, unde, de pildă, „neutralitate însemană că NATO nu trebuie să calce pe aici”.
„S-a sperat că se vor redeschide negocierile în format 5+2, dar acest format este ca un cuptor cu microunde. Ai pus mâncarea în cuptor, ai încălzit-o ai răcit-o. Dar o mâncare nu se pregăteşte în cuptorul cu microunde, o aduci pregătită, o pui în cuptor, o încălzeşti şi o găteşti.”