„Buchetul Moldovei” – vin, coniac şi trandafir. Stereotipurile sunt încă vii în ţările post – sovietice: după douăzeci de ani de independenţă, Republica Moldova s-a facut cu un conflict moldo- nistrean, cu glume de genul „Înainte într-o casă nouă trebuia să dai drumul unei pisici, acum – dă-i drumul unui moldovean”, în 2011 „Basarabia – Pământ românesc” are aproape 4 milioane de locuitori, conform datelor de la 1 ianuarie anul curent.
Potrivit statisticilor oficiale, Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, care nu este încă membră a Uniunii Europene. Dar după senzaţia pe care ţi-o lasă vizita la Chişinău – ţara are cei mai ospitalieri şi optimişti oameni. Aici, salariul mediu pe economie este de 3000 de lei (aproximativ 250 $), iar în troleibuze se ascultă Maria Bieşu şi valsurile lui Eugen Doga.
Mai bine de un sfert din ţară s-a aliniat la Ambasada României în Republica Moldova pentru paşapoarte româneşti (pentru că dubla cetăţenie este permisă). Cu „documentul românesc” poţi să circuli liber prin Europa. În acelaşi timp, mai mult de 40% din populaţie – se declară pro Rusia, potrivit site-ului ziarului rus Argumente şi Fapte. Cu toate că guvernul sprijină tinerii să-şi caute loc de muncă în Moldova, alocă burse speciale pentru cei care studiază în străinătate. Moldovenii construiesc case peste tot în lume, iar capitala este modernizată de firme turceşti! Motoscuterele ce roiesc în Chişinău nu s-au răspândit şi în satul tradiţional unde bătrânii înainte de a merge la biserică încă se mai spală pe dinţi cu apă şi sare. Imaginea Moldovei nu mai seamănă cu cea a URSS-ul, dar nici nu se apropie de Europa anului 2011, în ciuda faptului că în ultimii trei ani, deputaţii au adoptat peste 300 de legi europene.
Tolstoi menţiona că „moldovenii seamănă foarte bine cu ruşii, numai că seamănă cu nişte ruşi mai buni”. Dacă te adresezi vânzătorului în limba română, el îţi răspunde în rusă şi îţi spune că nu înţelege, în momentul în care îi spui câteva cuvinte frumoase, imediat ţi le întoarce, deşi nu cunoaşte limba ofială a ţării în care locuieşte. Este de bun-simţ ca moldovean în Republica Moldova să vorbeşti şi rusa şi moldoveneasca, ca rus, nu e obligatoriu să vorbeşti cele două limbi.
De câteva ori pe zi emisiunile de pe canalele naţionale de ştiri sunt întrerupte de transmisii în rusă. Maria Toneanu, profesoară de istorie, ne explică: „Respectul pentru limba rusă – nu este nicidecum nostalgia pentru fosta Uniune Sovietică.Vrem doar ca toată lumea din ţara aceasta să se simtă ca acasă.
„Trebuie să avem o imagine de ansamblu, să gândim mai mult în linii mari” – spune Alexandra Stakanova, directoarea Casei Puşkin. Politicienii comunişti susţin că limba rusă nu este un obstacol pentru moldoveni, dimpotrivă, cunoaşterea ei le deschide orizonturi şi diverse posibilităţi în Federaţia Rusă.
„Nu se poate afirma că toata lumea plânge după destramarea Uniunii Sovietice, eu am amintiri personale foarte plăcute din acea perioadă”, ne mărturiseşte zâmbind domnul Ion, un medic de familie în vârstă de 35 de ani. „De exemplu, pe timpul Uniunii cu pensiile celor doi bunici toată familia mergea în vacanţă la mare, la Odesa, ne ajungea şi de creveţi în aproape fiecare zi. Dar acum tatăl meu, de meserie tâmplar, a ieşit la pensie şi primeşte 520 de lei pe lună, aproape 50 de $, abia de-i ajung să plătească cheltuielile de întreţinere.”
Istoria Uniunii Sovietice e încă vie la UNIC – Magazinul universal central
Magazinul aduce mult cu vremea sovietică. Aici găseşti produse din Belarus, sucuri, pantofi şi jucării de la vecinii ucraineni, coniac din Armenia, sosuri din Georgia, brânzeturi din Rusia, numai produsele autohtone lipsesc de pe rafturile multinaţionale. Bucuria este cel mai mare producător de dulciuri din Republica Moldova, produsele ei sunt exportate în toată Europa, vinurile de la Cramele Cricova au primit numeroase premii la concursurile internaţionale. Străinii vin să-şi cumpere încălţăminte de la fabrica „Victoria” şi „Floarea” din Bender (Transnistria). Numai moldovenii s-au învăţat cu vechea rânduială sovietică, ce-i al altora-i mai bun.
„Atunci când s-a prăbuşit Marea Familie Sovietică, Republica Moldova şi-a pierdut două treimi din întreaga economie”, declară Tatiana Lariusina, expert economic la Institutul pentru Dezvoltare şi Initiative Sociale „Viitorul”. Moldova încă nu şi-a revenit complet din starea de confuzie din anii 90, am fost nevoiţi să facem totul de la zero, de la Banca Naţională la instuţia poliţiei. Totuşi există şi aspecte pozitive dupa 20 de ani, puţini ştiu că uleiul de floarea-soarelui produs în Republica Moldova se află printre cele 10 branduri globale.”, mai adaugă expertul.
Industria vinului este în creştere, iar embargoul din partea Rusiei n-a afectat în rău economia Moldovei, doar a eliminat de pe piaţă producătorii cei slabi. Când s-a dizolvat URSS-ul, a murit şi economia din Moldova, s-au închis multe fabrici importante. „ALFA”- producea cele mai bune televizoare care se mai găsesc şi astăzi în casele moldovenilor, dovada calităţii. În acea vreme producătorii tehnologiei de ultimă oră în întreaga Uniune erau fabrica de tractoare „Topaz”, „Schetmash” şi „Hydromash”. Astfel Moldova s-a transformat dintr-o ţară industrial-agrară într-o ţară agrară, ramura industrială a rămas grav afectată.
Arumente şi Fapte relatează că mai mult de 60 % din populaţie locuieşte la sate, iar terenurile agricole ocupă o suprafaţă de 75% din întreaga suprafaţă a ţării. Aici intervine întrebarea: De ce totuşi Moldova importă totul, mai puţin ceapa şi morcovul? „Pentru că după privatizarea agriculturii, ţăranii au primit pământul, dar nu şi uneltele necesare pentru prelucrarea cestuia. Cum toate utilajele s-au vândut, pământul moldovenesc rămâne pârloagă, n-au oamenii cu ce să-l lucreze.”, asta este explicaţia membrului Sindicatului Muncii, Igor Croitoru.
60% din proprietarii terenurilor din Moldova sunt pensionari, un salariu de la sat nu depăşeşte 100 $, iar pensia este în jumătate.
Moldova a fost una dintre cele mai înfloritoare republici sovietice şi a devenit cea mai săracă ţară din Europa. Cum sa întâmplat? Doar în Republica Moldova s-a creat „Frontul Popular”, spre deosebire de Polonia, unde a existat „solidaritate” în rândul populaţiei. Ca urmare, ţara a fost fragmentată şi a izbucnit conflictul în Transnistria, care nu poate fi rezolvat nici acum.
Impresionant, dar în aceste condişii străzile Chişinăului sunt pline de bănci şi cazinouri. O bancă, un cazinou, iar o bancă… Prin urmare bani există, există şi cerşetori, există şi maşini scumpe, dar lumina continuă să se mai stingă ca-n „vremurile bune”.
În ciuda statisticilor europene, vecinii noştri din Moldova se dezvoltă. Acest lucru înseamnă că economia lor se bazează pe aceleaşi transferuri de peste hotare. În ianuarie 2011, cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare au trimis acasă peste 70 milioane de dolari. Conform statisticilor, 3 milioane de moldoveni locuiesc şi lucrează in străinătate.
Aceeaşi cifră se vehiculeaza şi în România. În prezent, 2,77 milioane de români se află în strinătate, în ţări precum Italia, Spania, Ungaria, Germania si Austria. Şi România are una dintre cele mai mari ponderi ale emigranţilor în rândul ţărilor din regiune, 13%. În Cehia şi Ungaria, numai 3-4% din populaţie a emigrat, iar în Polonia, 8%.