O companie multidisciplinară a cărei angajaţi nu sunt deloc prost plătiţi. Aşa arată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), dacă este să judecăm după lista salariilor brute acordate în luna mai în companie şi după specializările multor angajaţi ai acesteia, după cum au apărut informaţiile recent pe situl www.tirmagazin.ro, deţinut de publicaţia lunară de transporturi omonimă.
Potrivit listei veniturilor brute obţinute pentru cele 599 de posturi ale companiei (o mică parte reprezentând posturi vacante, neocupate) salariile de în cadrare nu sunt uriaşe. Astfel un director în cadrul CNADNR poate atinge nivelul de încadrare de 5.900 de lei, un şef de proiect 3.800 de lei, un inginer sau un şef de serviciu 2.950 lei, iar un şef de birou 1.970 lei. La limita inferioară se situează îngrijitoarele şi şoferii, prima categorie cu salariu maxim de 690 lei şi, respectiv, de 1.180 lei.
In realitate peste 30 de angajaţi, în majoritate directori, au obţinut salarii brute în luna mai cuprinse între 10.000 şi 17.000 lei. Spre exemplu cel mai bine plătit angajat al companiei, directorul de licitaţii Mihai Horia Nicolae a avut un salariu de încadrare de 5.900 de lei la care s-a adăugat 4.425 lei spor de lucru cu fonduri comunitare, 4.646 lei spor de conducere de 45% şi 2.096 lei spor de vechime egal cu 14%. In total directorul de licitaţii al CNADNR (responsabil printre altele şi de anularea recentă a licitaţiei pentru unul dintre tronsoanele de autostradă dintre Timişoara şi Lugoj) a plecat acasă luna trecută cu suma de 17.067 lei, adică 12.584 lei net, echivalentul a 3.013 euro.
Deşi toată lumea ar putea crede că fiind director general al unei companii de stat, salariul acestuia nu îl poate depăşi pe cel al unui secretar de stat – după cum declara anul trecut şeful Guvernului, Emil Boc, Daniela Drăghia şefa companiei a avut luna trecută venituri brute de 10.352 lei, adică 7.282 lei net. Misterul veniturilor relativ mici constă în faptul că Drăghia nu a beneficiat de sporul de 75% acordat pentru lucrul cu fonduri europene.
Compania de Autostrăzi şi Ministerul Transporturilor au fost solicitate să confirme sau să infirme dacă informaţiile sunt adevărate. Până la ora închiderii ediţiei răspunsurile nu au venit. Mădălina Dărvaru, consilier de presă al directorului general Daniela Drăghia, ea însăşi beneficiara unui venit brut de 13.414 lei şi a unui spor de fonduri europene de 8.680 lei, confirmă veridicitatea datelor în ceea ce o priveşte. Intrebată dacă a obţinut aceste venituri ea a spus:” Nu ştiu cât a fost brut. Net a fost într-adevăr acesta (peste 9.000 lei – n.red). De la 1 iunie, cu noua organigramă, voi fi însă şef de birou căci dispar funţiile de consilier al directorului general”, a afirmat ea.
Sporul de 75% acordat oricui
Deşi anunţurile oficiale ale guvernanţilor afirmă că sporul de 75% de lucru cu fonduri europene s-ar acorda doar celor implicaţi în astfel de proiecte, la CNADNR se poate acorda oricărui angajat, dacă există o decizie în acest sens a directorului general Daniela Drăghia. Astfel sporul a ajuns să fie acordat luna trecută inclusiv unor angajaţi de la resurse umane. Prevederea acordării sporului nu numai celor implicaţi în proiecte europene figurează în Contractul Colectiv de Muncă semnat pe 2011 de şefa companiei cu sindicatele. Potrivit calculelor noastre contractul cuprinde nu mai puţin de 10 sporuri cuprinse între 10 şi 75%. Trebuie precizat că legea salarizării unice intrată în vigoare la începutul acestui an, aplicabilă însă doar angajaţilor din administraţia publică plătiţi şi ei ca şi angajaţii CNADNR din fonduri publice obligă la includerea oricăror sporuri în salarii.
Un specialist în relaţii publice la 20 de drumari
O altă curiozitate întâlnită e numărul mare de „specialişti în relaţii publice” întâlniţi în companie, adică aproximativ 30. In condiţiile în care jurnaliştii se pot adresa unui număr de 2-3 angajaţi ai companiei specializaţi în relaţii cu presa, restul „specialiştilor” sunt răspândiţi în mai toate compartimentele CNADNR. Găsim specialişti în comunicare în departamentul ce se ocupă de reabilitarea centurii Bucureşti sau în cel destinat concesiunilor în derulare – care nu există încă în România. Acestora li se adaugă alţi doi specialişti în relaţii sociale , dintre care unul la „serviciul investiţii şi reparaţii capitale”.
