Teama că America intenționează să schimbe regimul de la Moscova a declanșat o cursă a înarmării ca pe vremea Războiului Rece.
Un raport al Pentagonului intitulat „Puterea militară a Rusiei“, citat de Associated Press, arată că Rusia se teme că, pentru a impune „un singur set de valori globale“, SUA vor investi pe toate „fronturile“ pentru a schimba regimul de la Kremlin.
Opoziția rusă, zdrobită de regim
Conform rapoartelor serviciilor secrete rusești, SUA ar fi organizat și sponsorizat revoltele din Ucraina împotriva președintelui prorus Viktor Ianukovici, în 2014. Scopul unor astfel de revolte în țări vecine Rusiei, cu regimuri prorusești, este de a izola „puterea de influență“ a Rusiei și de a o izola, pentru a o ataca atunci când va fi vulnerabilă. Rusia „a răspuns“ la astfel de amenințări asupra propriilor interese anexând Crimeea și sprijinind milițiile proruse din regiunile separatiste din estul Ucrainei. Pe plan intern, a interzis toate organizațiile străine pe care le bănuia a fi „agenții de influență“ și încearcă să zdrobească opoziția arestând liderii acesteia, dintre care unii au fost uciși, iar cazurile au rămas fără rezolvare juridică. O „abordare“ de acest fel îl motivează pe Putin să facă uz de forță militară în „autoapărare“.
Raportul american este un „remake“ al celor pe care le publica Pentagonul cu regularitate în timpul Războiului Rece. Ultimul raport „Puterea militară a Rusiei“ a fost publicat în 1991, după căderea Uniunii Sovietice, pentru a fi reluat acum. Gen.lt. Vincent R. Stewart, șeful Agenției de Informații a Apărării, din cadrul Pentagonului, a declarat că „Moscova intenționează să facă uz de puterea militară pentru a obține o stabilitate globală în propriii termeni“, ceea ce trebuie luat în seamă.
Din punct de vedere militar, orice putere care dovedește că mai degrabă recurge la arme decât la dialog prezintă un risc major pentru stabilitatea lumii. Și cum astfel de puteri înțeleg numai „limbajul armelor“, trebuie să i se opună o forță pe măsură. Raportul Pentagonului servește unei ample dezbateri despre Rusia în Congres, despre cum să fie abordat Vladimir Putin pentru a-l aduce la valorile lumii moderne și, mult mai important, dacă tensiunile dintre Rusia și NATO vor depăși stadiul de declarații amenințătoare.
Putinismul sau „filosofia dictaturii“
Democratul Adam Smith, membru al Comitetului Serviciilor Armate, a publicat un manifest în numele unui grup senatorial, prin care denunță „putinismul“, „o filosofie a dictaturii“ care sparge cooperarea democrată la nivel mondial. Această „filosofie“ combină forța militară cu șantajul economic, în special cu șantajul „robinetului de gaze“, aliind Rusia cu cele mai odioase dictaturi, subminând procesele democratice oriunde în zonele de interes, prin orice mijloace, încercând să alimenteze nemulțumirile interne și să semene neîncredere în conducerile democratice. Rusia nu răspunde la amenințări. Rusia reprezintă o amenințare prin politicile „putiniste“. Conform raportului american, Vladimir Putin are cu ce să-și exercite forța. Armata rusă a fost prioritară pentru regimul său, investindu-se sistematic pentru modernizarea acesteia și pentru a o face mai mobilă, capabilă să fie desfășurată oriunde este nevoie, cu dotări optime. Raportul exemplifică riscul pe care îl reprezintă Rusia prin acțiunile sale din Siria, unde Putin nu a ezitat să acorde sprijin militar unui dictator fără scrupule, schimbând total dinamica războiului în favoarea acestuia și asigurându-se că nicio rezoluție a organismelor internaționale nu va fi respectată. Criza refugiaților sirieni, „un dezastru absolut“, după cum a clasificat-o ONU, este rezultatul direct al intervenției brutale a Rusiei, al modului cum înțelege Putin să-și apere interesele.
