18.2 C
București
duminică, 29 septembrie 2024
AcasăSpecialO masă, două bănci, două coşuri, toate de plastic: 1.200 euro

O masă, două bănci, două coşuri, toate de plastic: 1.200 euro

Compania de Autostrăzi a organizat o licitaţie în care a primit doar firme ce au angajate persoane cu handicap strict de cetăţenie română. O singură firmă îndeplinea cerinţele.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va înlocui clasicul şi ieftinul mobilier din beton din parcările de pe marginea drumurilor naţionale cu seturi formate din o masă, două bănci şi două coşuri de gunoi făcute din plastic reciclat şi reciclabil. Achiziţia mobilierului, despre care oficialii CNADNR susţin că l-au ales deoarece ar fi indestructibil, nu este ieftină. Pentru 127 de seturi de mobilier, compania de stat va plăti nu mai puţin de 527.000 lei fără TVA, adică 125.000 euro, sau 1.220 de euro pe set, dacă socotim şi TVA. Din magazinele de mobilă cu aceşti bani se poate cumpăra o sufragerie din lemn masiv. Firme din România vând în prezent seturi similare de mobilier stradal, din lemn masiv, cu picioare turnate în fontă, la preţuri de până la 2.000 de lei, TVA inclus.

Cum vor arăta parcările antivandalism

Furnizorul ales de către CNADNR pentru mobilier, adică firma Rainbow Company Production SRL, spune că fiecare leu al acestui preţ piperat se justifică. „O bancă va avea o greutate de 100 de kg, iar o masă 150 kg, deoarece vor fi masive, şi nu în sistem fagure, vor fi făcute din poplipropilenă de înaltă densitate antivandalism şi anti-grafitti. Spălarea se va putea face doar cu jetul de apă. Mobilierul îi loveşti cu barosul şi rămâne doar o mică amprentă pe el”, îi face reclamă Jorj Ungureanu, directorul firmei producătoare. Riglele din care vor fi făcute coşurile şi băncile vor avea nu 4 cm cât e uzual, ci 6 cm, spune Ungureanu. Diferenţa de preţ faţă de mobilierul de lemn se recuperează în anii de întrebuinţare. „O bancă de lemn de brad, care costă 800 de lei, trebuie anual chituită şlefuită, aplicat tratament anticarii, iar la trei ani trebuie schimbate riglele. O bancă de plastic rezistă fără probleme, fără costuri suplimentare, 40 de ani”, spune producătorul. El se bazează pe faptul că greutatea ridicată a mobilierului îl va face imposibil de furat. Cât priveşte mobilierul de beton care ar putea fi folosit în locul celui scump, de plastic, „este şi acesta o alternativă însă, aţi văzut ce bine arată mobilierul de plastic din alte ţări, de pe marginea drumurilor”, afirmă Jorj Ungureanu.

CNADNR, „forţată” să dea contractul lui Rainbow

Dacă se poate spune că Rainbow e singurul producător de mobilier stradal din plastic din România, dar nu şi din Europa, în schimb e singurul care deţine o calitate cerută în mod ciudat de către CNADNR participanţilor la licitaţie, anume cea de „unitate protejată” acordată de Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap. Titlul de „unitate protejată” e acordat firmelor în care ponderea angajaţilor cu handicap depăşeşte 30%. Potrivit legii, firmele cu peste 50 de angajaţi care nu au ales să fie unităţi protejate sunt obligate să verse la bugetul de stat echivalentul a jumătate din salariul minim brut pe economie pentru 30% din numărul lor total de angajaţi sau să facă achiziţii egale cu această sumă de la o unitate protejată. Deoarece CNADNR, chipurile, nu a avut un milion de euro să verse bugetului de stat conform legii, atunci a preferat să ceară participanţilor la licitaţie să fie unităţi protejate. Rainbow Company e singura din România ce produce mobilier urban de plastic şi are acest statut.

Xenofobia CNADNR

Singurul competitor al firmei Rainbow la licitaţia de achiziţie a mobilierului a fost reprezentanţa din România a firmei germane Ziegler, producătoare de mobilier stradal în ţara de origine. Mai mult, Ziegler avea şi certificat de unitate protejată, acordat însă în Germania, nu în România. CNADNR a invocat prevederile unei legi neinspirate, ai cărei autori par a nu se fi gândit la principiile liberei circulaţii a bunurilor în UE, anume prevederile legii 448/2006, privitoare la protecţia persoanelor cu hadicap. Aceasta recunoaşte calitatea de unitate protejată doar firmelor care au angajate persoane cu handicap în România nu şi în alte ţări. Folosindu-se de ea, CNADNR a exclus firma germană din licitaţie. Autoritatea pentru Achiziţii Publice condamnă însă felul în care CNADNR a înţeles să aplice prevederea legală. „Considerăm ca fiind ilegală decizia autorităţiicontractante (CNADNR – n.r.) de a respinge ofertantul în cauză, în măsura în care acesta a făcut dovada că are statut de unitate protejată în ţara de origine”, spune autoritatea. Chiar produs în Germania, la costurile de acolo şi transportat în România, întregul lot de mobilier furnizat de Ziegler era cu câteva sute de euro mai ieftin decât cel de la Rainbow Company Production.

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Inundațiile din 1970, o catastrofă care a marcat o generație. Iată ce scria România Liberă acum peste 50 de ani

Anul în care râurile au devenit oceane în România, a schimbat fața multor zone Inundațiile din 1970 au fost unul dintre cele mai devastatoare evenimente...

Român găsit vinovat de comiterea unei crime de o instanță din Anglia

Un român care trăiește în Anglia a fost găsit vinovat de o instanță de judecată din Londra pentru comiterea unei crime. Sabin Manda (32...

Inundațiile din 1970, o catastrofă care a marcat o generație. Iată ce scria România Liberă acum peste 50 de ani

Anul în care râurile au devenit oceane în România, a schimbat fața multor zone Inundațiile din 1970 au fost unul dintre cele mai devastatoare evenimente...
Ultima oră
Pe aceeași temă