Comisia Europeană a respins apelul a şase state est-europene, între care România, de a introduce o aşa-numită lege a dublului genocid, care ar incrimina negarea crimelor comise de regimurile comuniste, la fel cum multe ţări UE interzic negarea Holocaustului, relatează The Guardian, citat de Newsin.
Săptămâna trecută miniştrii de externe din şase ţări UE i-au scris comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding, cerându-i să fie incriminată de legislaţia europeană „scuzarea publică, negarea şi minimalizarea flagrantă a crimelor totalitare”.
Crimele comuniste „ar trebui tratate potrivit aceloraşi standarde” ce se aplică celor din regimul nazist, în special în acele ţări unde există legi referitoare la negarea Holocaustului, au afirmat miniştrii de externe din Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, România şi Cehia.
UE va spune însă într-un raport că opiniile în această privinţă sunt prea diferite şi că nu există nici baza legală care să-i permită Bruxelles-ului să acţioneze. „Nu există consens în această privinţă. Diferitele state membre au abordări foarte, foarte diferite”, a declarat pentru Guardian purtătorul de cuvânt al comisarului Reding, Matthew Newman. Comisia a luat subiectul „foarte în serios”, dar, „în acest moment, condiţiile pentru a înainta o propunere legislativă nu au fost întrunite”, a precizat Newman. „Comisia va continua să ţină această temă în atenţie”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Ţările est-europene au invocat capacitatea UE de a elabora legi referitoare la infracţiuni transfrontaliere „foarte grave” şi o decizie separată a UE ce permite formularea de reguli vizând rasismul şi xenofobia.
Însă Comisia spune că instrumentele legale nu menţionează totalitarismul şi respinge ideea genocidului dublu. „Ceea ce au făcut a fost, desigur, oribil, dar regimurile comuniste nu au luat drept ţintă minorităţile etnice”, a explicat Newman.
Lituania, al cărui ministru de externe a iniţiat campania pentru crearea noii legi, doreşte ca definiţia UE privitoare la genocid să fie extinsă, pentru a include crime împotriva grupurilor definite de „statut social sau convingeri politice”. În timpul primilor ani ai ocupaţiei sovietice, Lituania şi-a pierdut peste 780.000 dintre cetăţeni. 440.000 au fugit din ţară sau au fost repatriaţi, 275.697 au fost deportaţi în gulag sau în exil, 21.556 de luptători din rezistenţă sau susţinătorii lor au fost ucişi şi 25.000 au murit pe front. În comparaţie, mai mult de 200.000 de cetăţeni de origine evreiască au fost ucişi de nazişti şi colaboratorii lor, a arătat un purtător de cuvânt de la misiunea Lituaniei la UE.
Comisia evită să intre în arii prea controversate. Unele ţări UE se opun propunerii, sugerând că este o încercare făţişă de a-i reabilita pe foţii colaboratori, în timp ce antisemitismul rămâne o chestiune tot mai des întâlnită pe străzi şi în presa din est.
Efraim Zuroff, director la filiala din Israel a Simon Wiesenthal, spune că eforturile cele şase ţări sunt o „falsă simetrie”.
22 dec 2010 02:4UE respinge demersul României de a incrimina negarea crimelor comunismului
Comisia Europeană a respins apelul a şase state est-europene, între care România, de a introduce o aşa-numită lege a dublului genocid, care ar incrimina negarea crimelor comise de regimurile comuniste, la fel cum multe ţări UE interzic negarea Holocaustului, relatează The Guardian.
Săptămâna trecută miniştrii de externe din şase ţări UE i-au scris comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding, cerându-i să fie incriminată de legislaţia europeană „scuzarea publică, negarea şi minimalizarea flagrantă a crimelor totalitare”.
Crimele comuniste „ar trebui tratate potrivit aceloraşi standarde” ce se aplică celor din regimul nazist, în special în acele ţări unde există legi referitoare la negarea Holocaustului, au afirmat miniştrii de externe din Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, România şi Cehia.
UE va spune însă într-un raport că opiniile în această privinţă sunt prea diferite şi că nu există nici baza legală care să-i permită Bruxelles-ului să acţioneze. „Nu există consens în această privinţă. Diferitele state membre au abordări foarte, foarte diferite”, a declarat pentru Guardian purtătorul de cuvânt al comisarului Reding, Matthew Newman. Comisia a luat subiectul „foarte în serios”, dar, „în acest moment, condiţiile pentru a înainta o propunere legislativă nu au fost întrunite”, a precizat Newman. „Comisia va continua să ţină această temă în atenţie”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Ţările est-europene au invocat capacitatea UE de a elabora legi referitoare la infracţiuni transfrontaliere „foarte grave” şi o decizie separată a UE ce permite formularea de reguli vizând rasismul şi xenofobia.
Însă Comisia spune că instrumentele legale nu menţionează totalitarismul şi respinge ideea genocidului dublu. „Ceea ce au făcut a fost, desigur, oribil, dar regimurile comuniste nu au luat drept ţintă minorităţile etnice”, a explicat Newman.
Lituania, al cărui ministru de externe a iniţiat campania pentru crearea noii legi, doreşte ca definiţia UE privitoare la genocid să fie extinsă, pentru a include crime împotriva grupurilor definite de „statut social sau convingeri politice”. În timpul primilor ani ai ocupaţiei sovietice, Lituania şi-a pierdut peste 780.000 dintre cetăţeni. 440.000 au fugit din ţară sau au fost repatriaţi, 275.697 au fost deportaţi în gulag sau în exil, 21.556 de luptători din rezistenţă sau susţinătorii lor au fost ucişi şi 25.000 au murit pe front. În comparaţie, mai mult de 200.000 de cetăţeni de origine evreiască au fost ucişi de nazişti şi colaboratorii lor, a arătat un purtător de cuvânt de la misiunea Lituaniei la UE.
Comisia evită să intre în arii prea controversate. Unele ţări UE se opun propunerii, sugerând că este o încercare făţişă de a-i reabilita pe foţii colaboratori, în timp ce antisemitismul rămâne o chestiune tot mai des întâlnită pe străzi şi în presa din est.
Efraim Zuroff, director la filiala din Israel a Simon Wiesenthal, spune că eforturile cele şase ţări sunt o „falsă simetrie”.
22 dec 2010 02:4UE respinge demersul României de a incrimina negarea crimelor comunismului
Comisia Europeană a respins apelul a şase state est-europene, între care România, de a introduce o aşa-numită lege a dublului genocid, care ar incrimina negarea crimelor comise de regimurile comuniste, la fel cum multe ţări UE interzic negarea Holocaustului, relatează The Guardian.
Săptămâna trecută miniştrii de externe din şase ţări UE i-au scris comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding, cerându-i să fie incriminată de legislaţia europeană „scuzarea publică, negarea şi minimalizarea flagrantă a crimelor totalitare”.
Crimele comuniste „ar trebui tratate potrivit aceloraşi standarde” ce se aplică celor din regimul nazist, în special în acele ţări unde există legi referitoare la negarea Holocaustului, au afirmat miniştrii de externe din Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, România şi Cehia.
UE va spune însă într-un raport că opiniile în această privinţă sunt prea diferite şi că nu există nici baza legală care să-i permită Bruxelles-ului să acţioneze. „Nu există consens în această privinţă. Diferitele state membre au abordări foarte, foarte diferite”, a declarat pentru Guardian purtătorul de cuvânt al comisarului Reding, Matthew Newman. Comisia a luat subiectul „foarte în serios”, dar, „în acest moment, condiţiile pentru a înainta o propunere legislativă nu au fost întrunite”, a precizat Newman. „Comisia va continua să ţină această temă în atenţie”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Ţările est-europene au invocat capacitatea UE de a elabora legi referitoare la infracţiuni transfrontaliere „foarte grave” şi o decizie separată a UE ce permite formularea de reguli vizând rasismul şi xenofobia.
Însă Comisia spune că instrumentele legale nu menţionează totalitarismul şi respinge ideea genocidului dublu. „Ceea ce au făcut a fost, desigur, oribil, dar regimurile comuniste nu au luat drept ţintă minorităţile etnice”, a explicat Newman.
Lituania, al cărui ministru de externe a iniţiat campania pentru crearea noii legi, doreşte ca definiţia UE privitoare la genocid să fie extinsă, pentru a include crime împotriva grupurilor definite de „statut social sau convingeri politice”. În timpul primilor ani ai ocupaţiei sovietice, Lituania şi-a pierdut peste 780.000 dintre cetăţeni. 440.000 au fugit din ţară sau au fost repatriaţi, 275.697 au fost deportaţi în gulag sau în exil, 21.556 de luptători din rezistenţă sau susţinătorii lor au fost ucişi şi 25.000 au murit pe front. În comparaţie, mai mult de 200.000 de cetăţeni de origine evreiască au fost ucişi de nazişti şi colaboratorii lor, a arătat un purtător de cuvânt de la misiunea Lituaniei la UE.
Comisia evită să intre în arii prea controversate. Unele ţări UE se opun propunerii, sugerând că este o încercare făţişă de a-i reabilita pe foţii colaboratori, în timp ce antisemitismul rămâne o chestiune tot mai des întâlnită pe străzi şi în presa din est.
Efraim Zuroff, director la filiala din Israel a Simon Wiesenthal, spune că eforturile cele şase ţări sunt o „falsă simetrie”.
