Artistul român Mircea Nicolae a primit premiul special Future Generation Art Prize, în valoare de 20.000 de dolari, acordat de fundaţia milionarului ucrainean Victor Pinchuk, în board‑ul căreia se află marii creatori Damien Hirst şi Jeff Koons.
Premiul cel mare i-a revenit artistei braziliene Cinthia Marcelle, care a primit 60.000 de dolari bani gheaţă şi încă 40.000 echivalând cu un cec în alb, fiind de fapt o investiţie în viitoarele ei lucrări. Reuşita lui Mircea Nicolae este cu atât mai importantă cu cât în competiţie s-au înscris nu mai puţin de 6.000 de artişti din 125 de ţări, în finală ajungând doar 20. La ceremonia de premiere au fost prezenţi unii dintre cei mai mari creatori de artă contemporană ai lumii, ca Damien Hirst, Jeff Koons, Takashi Murakami şi Andreas Gursky, membri în boardul fundaţiei deţinute de milionarul ucrainean.
Chioşcuri, oglinda societăţii româneşti
Lucrarea expusă de Mircea Nicolae la PinchukArtCentre din Kiev poartă titlul de „Romanian Kiosk Company” şi are ca „personaje” principale patru chioşcuri asemenea celor pe care bucureştenii le întâlnesc la tot pasul. Creaţia sa exprimă cu „dezarmantă simplitate”, cum aprecia unul dintre membrii juriului, o istorie în mic a spaţiului urban bucureştean şi chiar a României întregi. Chioşcurile sunt o ingenioasă oglindire a societăţii româneşti şi a evoluţiei sale, dat fiind faptul că ele aparţin mai multor epoci, din 1986 până în 2000, având de-a lungul timpului diverse utilităţi, de la chioşcul de tablă, unde ţigăncile vând flori, la cele de unde cumpărăm şi acum bilete de autobuz. Dar nu numai chioşcurile fac parte din lucrarea sa, ci şi o serie de fotografii, filme documentare şi chiar câteva obiecte personale ce ţin de povestea familiei sale, cum sunt, de pildă, pantofii mamei artistului. Toate acestea spun, după cum remarca Robert Storr, membru al juriului, o poveste cu multe straturi a momentelor de întâlnire şi a celor de rupere dintre familia artistului şi mediul politic şi social din România comunistă până în prezent.
Într-o companie selectă
Referindu-se la nominalizarea sa la Future Generation Art Prize, Mircea Nicolae vorbea într‑un interviu despre întregul context în care s-a petrecut acest lucru: „ La începutul anului 2010 am fost refuzat de o bienală locală, mă întorsesem de la Veneţia după o experienţă oarecum neplăcută şi nu părea că mediul instituţional local e foarte interesat de ceea ce fac. Încetul cu încetul, mi-am dat seama că dacă vreau să fac ceva depinde doar de mine şi că nu mă pot aştepta, din nou, la sprijin din partea altor persoane sau instituţii. Totuşi, unii oameni s-au apropiat de mine şi mi-au oferit ajutor. Am aplicat la toate anunţurile de rezidenţe şi, în general, la tot ce mi se părea a fi interesant. Cu timpul, percepţia mea s-a schimbat şi, o dată cu nominalizarea respectivă, am avut din nou confirmarea că lucrurile pe care le fac se bucură de oarecare interes. Faptul că numele meu e asociat cu artişti educaţi la cele mai bune instituţii de artă contemporană e o confirmare pozitivă a propriei mele producţii artistice. Fiind practic necunoscut în comparaţie cu ceilalţi, am fost selectat doar pe baza lucrării cu care am aplicat”.
Protagonistul unui scandal media
Mircea Nicolae a absolvit în anul 2002 Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, cu lucrarea de diplomă „Casa Poporului sau lumea care nu reuşeşte să existe”, coordonată de Andrei Cornea. De asemenea, a mai obţinut un masterat la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” şi a început un doctorat la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, cu lucrarea „Demolarea ca model cultural în oraşul Bucureşti, sec. XIX şi XX”. Este cunoscut ca un artist nonconformist care a deschis o galerie chiar în propriul apartament, Galeria 29, unde au expus mai mulţi artişti. În 2009 a fost protagonistul unui adevărat scandal mediatic legat de ICR Veneţia, unde, deşi a stat 6 luni în rezidenţă, nu şi-a putut desfăşura activitatea fiind, după spusele sale, în mod sistematic boicotat de angajaţii instituţiei, de la director la şofer. Într-un autentic happening, el a „dezminţit” ironic raportul defavorabil întocmit de ICR Veneţia cu privire la perioada rezidenţei sale în oraşul din Lagună. În faimoasa sa „dezminţire”, el a făcut o radiografie mai mult decât ironică a angajaţilor statului român de peste mări şi ţări.
