Nu este pretenţioasă la mâncare, dar recunoaşte că nici nu va avea timp de gătit de Sărbători, iar Crăciunul şi-l va petrece cel mai probabil în Bucovina, la invitaţia colegului său de partid, Gheorghe Flutur.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru romanialibera.ro, ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, ne-a mărturisit că nu este o practicantă a sporturilor de iarnă, „eventual, sania m-ar putea determina să intru pe o pârtie, deşi aş prefera o sanie cu cai”.
Pe de altă parte, Elena Udrea spune că România va fi promovată ca destinaţie turistică pe plan internaţional, promovându-se şase tipuri de produse turistice, între care circuitele naturale, turismul activ şi de aventură şi turismul balnear, concluzia studiilor fiind că turismul de masă nu se potriveşte acum României.
Cât despre preţurile din staţiunile de iarnă ea speră că vor scădea, odată cu creşterea numărului de staţiuni de iarnă. Românii care îşi renovează faţadele imobilelor vor beneficia de o scutire timp de 5 ani la plata impozitelor pe casă. În plus, îşi vor recupera jumătate din TVA-ul plătit pentru materialele de construcţie folosite şi lucrările realizate.
Are nevoie cu adevărat România de un brand în turism? Nu ar trebui să fie susţinut şi de o infrastructură corespunzătoare?
Elena Udrea: În primul rând trebuie clarificate câteva lucruri: brandul reprezintă o serie de valori, atribute, avantaje competitive ale unei ţări, rezumate printr-un slogan şi o imagine. Sloganul şi vizualul prezentat au rolul de a crea în mintea turistului o asociere între imagine şi ceea ce reprezintă România, adică: autenticitate, cultura unică, spiritualitate, explorare, natură.
Peste 5 ani, cu aceste valori ne dorim să fie asociată România. Revenind la necesitate, oricine lucrează în vânzări şi marketing ştie că nu poţi să vinzi fără promovare şi în acelaşi timp nu poţi să promovezi haotic, fără unitate de mesaj, unitate vizuală şi acţiune targhetată. Acum, pe lângă brand, avem şi o linie directoare pentru strategia de comunicare.
Partea complexă, cea a promovării, abia acum urmează şi o vom face conform recomandărilor specialiştilor, într-un demers coerent, folosind cele mai noi canale de comunicare. Este un lucru extraordinar că în această perioadă de restricţii bugetare putem folosi fonduri europene nerambursabile pentru promovarea turismului în anii următori.
„Încercăm să convingem turiştii străini să ne viziteze”
Sperăm ca acest brand să atragă atenţia asupra României. Sigur, nimeni nu se aşteaptă ca un brand turistic să schimbe dintr-o dată soarta turismului românesc. Nicăieri în lume nu se întâmplă astfel. Este doar un element în plus, prin care încercăm să convingem turiştii străini să ne viziteze.
Evident că mai avem de lucru la infrastructură şi avem investiţii mari în infrastructura de turism, în infrastructura de drumuri, de utilităţi, dar niciun produs nu se poate vinde fără să-l faci cunoscut, deci prioritatea este să facem România cunoscută şi în paralel să rezolvăm prolemele legate de infrastructura şi servicii de calitate.
Ce lipseşte turismului românesc şi care sunt capitolele la care stă bine?
Elena Udrea: S-a tot abordat acest subiect, deoarece atunci când e vorba să criticăm toată lumea se înghesuie, aşa că e simplu să reamintim problema infrastructurii, a personalului calificat, a condiţiilor din unele unităţi de cazare. În egală măsură aş sublinia faptul că experienţa în turism este principala deficienţă.
Capitalul şi o promovare coerentă, ştiinţific documentată, sunt alte elemente ce ne-au lipsit. Acum avem un manual de brand care ne va sprijini în derularea celei mai profesioniste campanii de promovare de după Revoluţie, avem soluţii pentru atragerea de fonduri europene, mai avem nevoie de investitori serioşi, de o lege a turismului care să reglementeze activitatea şi de multă voinţă din partea tuturor factorilor implicaţi în turism.
Stăm pe un depozit unic de resurse turistice, sate vechi şi locuri minunate. World Travel Monitor Forum desfăşurat la Pisa la începutul lunii noiembrie a stabilit că turismul mondial intră într-o nouă eră şi va suferi modificări semnificative în următoarele două decenii.
Vorbim de mult timp că avem potenţial turistic, dar cu aceleaşi bogăţii ne-au luat-o alţii înainte…
Elena Udrea: România are o şansă extraordinară de a se repoziţiona prin ceea ce putem numi green tourism, deoarece să ai o vacanţă eco în zilele noastre e destul de greu. Să mergi să vezi cum fac ţăranii must şi brânză în mod tradiţional acesta este viitorul. Am convingerea că turismul poate deveni un element cheie pentru economia românească.
De multe ori, când un român merge în străinătate vede câteva diferente – aspectul hotelurilor, amabilitatea personalului, lipsa unui servilism autoimpus. Despre România se spune că şi-a pierdut cultura turistică. Consideraţi că este aşa? Cum de eram foarte apreciaţi în străinătate înainte, iar acum nici turiştii, nici presa străină nu ne mai laudă?
Elena Udrea: Deşi se fac bancuri şi se spun multe vorbe de duh pe această temă, eu continuu să cred că suntem un popor ospitalier. Mă refer aici la bucuria nedisimulată a ţăranului de a-ţi arăta gospodăria sau de a-ţi oferi bucatele lui, care pentru el sunt cele mai reuşite din lume. Românul se poate întrece pe sine dovedind sinceritate şi bun simţ.
Consider că această componentă umană există în continuare în mediul rural, iar promovarea brandului ţine cont de acest aspect. Nu cred că România şi-a pierdut cultura turistică, poate doar au intrat în această industrie oameni insuficienţi pregătiţi să activeze aici. Aici statul nu are cum să intervină, însă sunt convinsă că eforturile breslei sunt cele care pot „educa”. Dacă toţi cei implicaţi în turism vom fi serioşi şi consecvenţi, vom reuşi să impunem o nouă imagine.
Mulţi dintre cei care sunt implicaţi în industria turismului (hotelieri, deţinători de pensiuni) au vociferat că nu au fost implicaţi mai mult în strategia de promovare a ţării. Consideraţi că discuţiile cu aceştia trebuiau să fie mai ample?
Elena Udrea: Întotdeauna e loc de mai bine, dar rolul ministerului este acela de a creşte contribuţia turismului la bugetul general, iar pe partea de promovare suntem responsabili de asigurarea marketingului României ca destinaţie turistică. Promovarea şi marketingul unui judeţ sau a unei zone ca destinaţie turistică pe plan intern şi, acolo unde este cazul, pe pieţele regionale trebuie să fie un efort concertat al autorităţilor publice locale, al operatorilor din turism, al asociaţiilor de promovare regională.
Asociaţiile au un rol extrem de important în creşterea atractivităţii turistice locale şi regionale, pot face, în ansambul lor, mai mult decât ministerul pe care îl conduc. Însă ori de câte ori este posibil le suntem alături tuturor celor care ne solicită, iar dialog a existat întotdeauna.
Fonduri nerambursabile consistente pentru turism
Ce buget de promovare pentru turism are MDRT? Este acesta suficient?
Elena Udrea: Bugetul pe care ministerul îl are la dispoziţie pentru activităţi de promovare internă şi externă este unul extrem de mic, dacă ne comparăm cu statele vecine. Promovarea turismului presupune însă un efort comun al Guvernului, al autorităţilor publice locale şi al operatorilor din turism, astfel că sumele ce pot fi mobilizate pentru asemenea acţiuni sunt în realitate mai mari.
Doresc să menţionez că există fonduri structurale consistente în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 5 pentru promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. Sunt bani care pot fi folosiţi atât de minister cât şi de organizaţii care se ocupă cu activităţi de turism.
Folosesc această oportunitate pentru a îndemna organizaţiile neguvernamentale şi autorităţile publice locale să acceseze programul amintit pentru activităţi de promovare a turismului, este un ajutor substanţial care nu poate fi ignorat.
Va fi promovată România ca ţară sau veţi alege destinaţii turistice spre a fi promovate de MDRT?
Elena Udrea: Se va promova România ca destinaţia turistică cu 6 produse turistice competitive pe plan internaţional: circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele tip city break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness.
Concluzia studiilor a fost că turismul de masă nu se potriveşte acum României şi este mai eficient să canalizăm investiţiile către acele zone care s-au dovedit a deţine un potenţial major de dezvoltare, dar şi către anumite segmente de nişă.
Zonele care vor reuşi să îşi păstreze caracterul, autenticitatea şi modul tradiţional de viaţă vor trezi interesul tot mai multor segmente de potenţiali vizitatori, ţinând cont de faptul că pe piaţa internaţională se remarcă două tendinţe importante: aceea de sofisticare a gustului turiştilor, aflaţi în căutare de experienţe deosebite, precum şi creşterea numărului celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritualitatea joacă un rol important.
Unde veţi petrece sărbătorile de iarnă?
Elena Udrea: Aşa cum am mai spus, am primit o invitaţie din partea colegului de partid, Gheorghe Flutur, de a petrece Crăciunul la Suceava, unde pe 5 decembrie debutează (a debutat-n.red.) proiectul „Crăciun în Bucovina” realizat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, cu o valoare totală de aproximativ 9 miliarde de lei vechi.
Am înţeles că vor fi alese câteva zeci de gospodării ţărăneşti pentru a se vedea pe viu Crăciunul în Bucovina. Mă refer atât la arhitectura unei case din Bucovina, cât şi la toate obiceiurile de iarnă, pentru toată perioada sărbătorilor, până de Bobotează. E o provocare pe care mi-aş dori s-o pot accepta.
Ce pârtie de schi din România preferaţi? Consideraţi că beneficiază de toate utilităţile necesare?
Elena Udrea: Nu sunt o practicantă a sporturilor de iarnă, eventual, sania m-ar putea determina să intru pe o pârtie, deşi aş prefera o sanie cu cai. Mi-aş dori ca turismul montan să însemne mai mult decât Valea Prahovei şi Poiana Braşov.
Există mai multe proiecte de investiţii în infrastructura de iarnă şi în pârtii de ski, care vor face România atractivă din acest punct de vedere. Sper că, odată ce va creşte numărul staţiunilor de iarnă, preţurile vor scădea, iar turismul de iarnă va deveni tot mai accesibil românilor şi mai competitiv pe piaţa internaţională.
Ce “bunătăţi” de Craciun v-ar plăcea să degustaţi sau/şi să preparaţi?
Elena Udrea: Deşi teoretic „mâncăm pentru a trai şi nu trăim pentru a mânca”, probabil că voi mânca ceea ce mi se va oferi, întrucât nu sunt pretenţioasă şi nici timp de gătit nu voi avea.
Românii îşi pot schimba centrala termică cu ajutor de la Guvern
Guvernul a adoptat în vară Ordonanţa de Urgenţă 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Ce fonduri vor fi alocate în 2011 pentru reabilitarea termică a clădirilor?
Elena Udrea: Ordonanţa de Urgenţă 69/2010 aduce două elemente de noutate. În primul rând, proprietarii de locuinţe unifamiliale pot beneficia de ajutorul statului în condiţii extrem de avantajoase de finanţare. Reamintesc că vechiul program de reabilitare termică se adresa doar proprietarilor din blocuri.
În al doilea rând, statul va oferi garanţii guvernamentale şi va suporta dobânda subvenţionată a creditului contractat de către cei care doresc să efectueze lucrări de reabilitare termică, spre deosebire de prezentul program prin care MDRT suportă 50 % din costul lucrărilor de reabilitare.
La ce lucrări ne referim aici?
Elena Udrea: Lucrările ce pot fi efectuate în baza acestei ordonanţe sunt variate. Pe lângă reabilitarea termică a anvelopei clădirii şi a instalaţiilor aferente, dacă este necesar, centrala de bloc poate fi înlocuită cu una nouă ori poate fi achiziţionată, cu montajul aferent. Pot fi introduse, după caz, sisteme alternative pentru asigurarea parţială ori totală a energiei pentru apa caldă de consum, iluminat şi încălzire. Şi cei care deţin locuinţe unifamiliale beneficiază, de asemenea, de aceleaşi drepturi.
Dacă bugetul va fi aprobat în forma prezentată de noi, pentru reabilitarea termică sub forma cofinanţării lucrărilor vom avea aproximativ aceiaşi bani ca şi în 2009, aprox. 150 milioane lei, bani care vor fi folosiţi în principal pentru finalizarea imobilelor deja începute. Totodată, va mai exista o sumă de bani pentru subvenţionarea lucrărilor de reabilitare termică cu credit bancar.
Cine va fi scutit de impozit pe casă timp de 5 ani
A apărut o confuzie între reabilitarea termică şi reabilitarea faţadelor imobilelor. Ce înseamnă reabilitarea faţadelor imobilelor şi care sunt clădirile care vor fi vizate? Cine va finanţa acest proiect?
Elena Udrea: Reabilitarea faţadelor imobilelor este un proiect cu dublu rol: pe de o parte, estetic, iar pe de altă parte, de siguranţă pentru trecători. Legea nu prevede pentru toate clădirile din România să se înceapă reabilitarea, ci numai pentru cele în stare avansată de degradare. Legea nu presupune doar obligaţii, ci şi drepturi sau beneficii. Pentru cei care îşi renovează faţadele imobilelor, există o scutire de 5 ani la plata impozitelor pe casă.
În plus, îşi vor recupera jumătate din TVA-ul plătit pentru materialele de construcţie folosite şi lucrările realizate. Pentru cei al căror venit mediu pe cap de familie este mai mic decât salariul mediu net pe economie, primăria va plăti lucrările. Pentru clădirile de patrimoniu, există varianta ca banii să vină fie de la MDRT, fie de la ministerul Culturii. În Occident, proprietarii de imobile au în primul rând obligaţii şi apoi drepturi. Printre aceste obligaţii legale se numără şi reabilitarea periodică a faţadelor.
Trebuie să înţelegem cu toţii că a avea un lucru în proprietate presupune şi cheltuieli, nu numai beneficii. Mai mult, astăzi există Legea 10/1995, care îi obligă pe proprietari să îşi întreţină clădirile, sancţiunile vizând aplicarea unor amenzi contravenţionale. Reabilitarea termică a blocurilor se referă la limitarea transferului de căldură între interiorul şi exteriorul clădirilor şi creşterea confortului termic.
Cele două tipuri de reabilitare sunt complementare şi joacă un rol extrem de important în mărirea calităţii vieţii în România. Amândouă sunt inspirate de alte asemenea programe din ţări europene care s-au confruntat cu probleme similare. Eu le consider extrem de importante în strategia MDRT pentru anii ce urmează.
Se caută bani pentru „Zece case pentru specialişti”
În ce stadiu se găseşte proiectul „Renaşterea satului românesc-zece case pentru specialişti”?
Elena Udrea: Programul “Renaşterea satului românesc – 10 case pentru specialişti” are atât scopul de a atrage la ţară medici, cadre didactice calificate, politişti şi medici veterinari cât şi pe cel de a-i încuraja pe cei care profesează deja în mediul rural să rămână în comunele în care lucrează.
Pe baza numărului de “specialişti” cu care lucrează deja, cele mai multe primării au făcut solicitările privind necesarul de case, dar cel puţin pentru o vreme, din cauza restricţiilor financiare, programul nu a primit finanţare .
Sperăm că în cel mai scurt timp să găsim soluţii, aşa cum am reuşit în cazul celorlalte programe derulate prin MDRT, afectate de rectificarea bugetară, respectiv pentru modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi pentru reabilitarea termică a locuinţelor.
