Contractele de armament prin care România cumpără de la Statele Unite ale Americii sistemele de rachete „Patriot“ și HIMARS, în valoare de 5,15 miliarde dolari, nu beneficiază de offset. Adică, americanii nu mai sunt obligați de lege să investească în economia românească și în crearea locurilor de muncă minimum 80% din valoarea contractelor.
Motivul? Guvernul Cioloș a modificat legea offset în defavoarea statului român, astfel încât contractele încheiate la nivel de guverne să nu mai beneficieze de măsuri compensatorii.
Inițiatorii acestei modificări legislative au fost Costin Borc și Mihnea Motoc. Primul a fost vicepremier și ministru al Economiei, iar celălalt – ministrul Apărării. În plus, nici Guvernul Tudose, controlat din umbră de liderul PSD, Liviu Dragnea, nu dă dovadă de transparență și nici nu respectă Legea achizițiilor publice în ceea ce privește cumpărarea celor două sisteme de rachete de la americani.
Patrioți de 3,9 miliarde USD
Președintele SUA, Donald Trump, l-a primit la Casa Albă pe președintele Klaus Iohannis pe 9 iunie 2017. După aproximativ o lună, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat vânzarea unui sistem de rachete „Patriot“ în România contra sumei de 3,9 miliarde dolari. Pentru ca afacerea să fie bătută în cuie a fost nevoie și de acordul Congresului SUA.
Din informațiile făcute publice de Agenția de Coope-rare pentru Apărare și Securitate (Pentagon) aflăm că Guvernul României a solicitat potenţiala vânzare a şapte unităţi modernizate „Patriot“ (constând în şapte seturi de radare -AN/MPQ-65, şapte staţii de control AN/MSQ-132, 13 grupuri de antenă, 28 de staţii lansatoare M903, 56 de rachete „Patriot“ MIM-104E, 168 de rachete „Patriot“ PAC-3 şi şapte generatoare de energie electrică EPP III).
Echipamente conexe, ținute la secret de -România
De asemenea, au fost solicitate echipamente de comunicaţii, instrumente şi echipamente de testare, echipament de suport, documentaţie tehnică, echipament de instrucţie, piese de schimb, instruirea personalului, servicii de suport tehnic şi logistic şi elemente aferente acestuia. Principalii contractori vor fi corporația Raytheon, din Massachusetts, şi Lock-heed Martin, din Dallas (Texas).
Despre acest contract, Guvernul României nu a suflat niciun cuvânt anterior. Deși achizițiile militare ar trebui să se facă transparent, cu respectarea legislației privind achizițiile publice, conform informațiilor publicate în „Buletinul Contractelor“, postat pe site-ul Departamentului pentru Armamente, din cadrul Ministerului Apărării.
Oficial, românii și americanii încă negociază
La solicitarea „României libere“, Ministerul Apărării a precizat că programul de achiziţie a sistemului de rachete sol-aer „Patriot“ are nevoie de aprobarea -Congresului american şi se află încă în stadiul de analiză pentru luarea unei -decizii de către echipele tehnice asupra configu-raţiei sistemelor ce -urmează a fi achiziţionate. În plus, -ministerul va solicita votul Parlamentului României pentru „un pro-iect de lege specială privind achiziţia acestui sistem, iar achiziţia propriu-zisă va fi efectuată în urma negocierilor şi a unui acord între guvernele României şi Statelor Unite“.
Prima plată, peste două luni
După obținerea votului parlamentar, Ministerul Apărării are intenția ca în luna noiembrie a.c. să efectueze o primă plată în contul achiziţiei celor şapte sisteme „Patriot“, în cea mai modernă configuraţie aflată în producţie – PAC-3 Plus, care încorporează cele mai noi tehnologii dezvoltate până în prezent pentru acest tip de armament defensiv.
Potrivit MApN, livrarea în România a unui prim sistem se va putea face anul viitor, iar ţara noastră se va alătura altor cinci ţări membre ale NATO care deţin sisteme „Patriot“ (SUA, Germania, Spania, Grecia şi Olanda). De asemenea, şi Polonia a depus cerere pentru achiziţionarea aceloraşi sisteme, a menționat Biroul de Presă al Armatei.
România mălai NATO de export visează
Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate a anunțat că acest contract nu va beneficia de offset. „Nu există oferte de compensare cunoscute propuse în legătură cu această vânzare potențială“, se menționează pe site-ul Agenției. Adică, cele două companii americane nu vor fi obligate prin legea offset să compenseze cele două contracte prin investiții în economia românească.
Însă Biroul de Presă al Armatei a menționat, la solicitarea RL, că se intenționează ca, „în urma negocierilor şi a achiziţiei efective a sistemului, producătorul acestuia să colaboreze cu industria de specialitate din România, pentru identificarea furnizorilor locali potriviţi, şi să sprijine companiile româneşti pentru a-şi dezvolta capabilităţile necesare de producţie a unor componente pentru «Patriot»“.
Totodată, reprezentanții Armatei au mai specificat că, pe măsură ce industria României va putea asigura producerea şi suportul necesar sistemului „Patriot“, aceasta va avea oportunitatea să exporte şi să comercializeze mai departe produsele către restul comunităţii celor 13 ţări care deţin deja 220 de unităţi de tragere „Patriot“.
Cotroceniul nu recunoaște nici măcar negocierile
Administrația Prezidențială, Guvernul și Ministerul Apărării au refuzat să comunice data la care România a solicitat achiziționarea sistemului de rachete „Patriot“. Totuși, Președinția a transmis că achiziția este „în concordanță cu interesele esențiale de securitate ale României, în vederea dotării eficiente a Armatei României, exclusiv în scop defensiv, precum și pentru garantarea securității cetățenilor români“.
„Totodată, o decizie în privința tipului de rachete pe care țara noastră va dori să le achiziționeze se va lua după stabilirea de către instituțiile responsabile, respectiv Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, a detaliilor tehnice și a elementelor care țin de acest program, fiind analizate și alte oferte, ale altor state partenere. Până în prezent nu s-au început negocierile cu nicio firmă, nu s-a discutat și nu s-a semnat niciun contract, context în care Administrația Prezidențială nu vă poate pune la dispoziție alte informații“, a transmis Cotroceniul, la solicitarea RL.
De rachetele HIMARS am aflat de la Pentagon
Pe 20 octombrie 2015, Ministerul Apărării (condus în acea perioadă de Mircea Dușa, în prezent secretar de stat la Armată) a solicitat companiei americane Lockheed Martin informații despre sistemul mobil de rachete HIMARS. De atunci, politicienii care au condus Ministerul Apărării nu au mai scos niciun cuvânt despre sistemul de rachete.
Doar de la Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate a Pentagonului am aflat despre intențiile Guvernului de la București. Pe 18 august, americanii au anunțat că Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către România a 54 de sisteme mobile de artilerie cu rachete HIMARS, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde dolari.
„Guvernul României intenționează să utilizeze aceste echipamente de apărare pentru a-și moderniza forțele armate, pentru a-și consolida apărarea națională și a descuraja amenințările regionale. Aceasta va contribui la obiectivul militar al României de a-și actualiza capabilitățile, sporind în același timp interoperabilitatea cu Statele Unite și alți aliați NATO. România nu va avea nicio dificultate să absoarbă acest sistem în forțele sale armate“, se menționează pe site-ul Agenției. Nici acest contract nu va beneficia de offset, conform informațiilor făcute publice de americani.
Borc și Motoc au modificat legea offset
În decembrie 2015, vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, și ministrul Apărării, Mihnea Motoc, au inițiat o notă de fundamentare pentru emiterea Ordonanței de Guvern nr. 58/2015, prin care organizațiile internaționale să fie scutite de obligațiile prevăzute de legea offset. Adică, să nu fie obligate să investească în România minimum 80% din valoarea contractelor de armament mai mari de 5 milioane euro.
Guvernele, scutite de acordarea de compensații
Însă, în momentul în care a fost publicată ordonanța în Monitorul Oficial, a apărut în plus și sintagma „sau atribuite de un guvern altui guvern“, categorie în care intră și contractele pentru sistemele de rachete „Patriot“ și HIMARS.
Practic, achizițiile de armament făcute de Guvernul României de la un alt guvern vor fi scutite de obligația de a face offset. Cine a avut interesul să introducă această sintagmă în lege, în defavoarea statului român? Nu se știe, dar cert este că ordonanța emisă de Guvernul Cioloș a fost semnată de premierul Dacian Cioloș și contrasemnată de cei doi inițiatori, dar și de către ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, și ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
Justificarea OUG: contractele pentru o agenție a NATO
Cei doi demnitari „tehnocrați“, Borc și Motoc, solicitau în Nota de Fundamentare ca acele contracte pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională atribuite organizaţiilor internaţionale să fie exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la operaţiunile compensatorii.
„În contextul necesităţii achiziţ-ionării urgente a unor bunuri şi servicii prin şi de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică în scopul îndeplinirii misiunilor asumate de România în calitate de stat membru NATO şi având în vedere faptul că Agenţia nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii, sunt imperios necesare şi urgente modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2002, în sensul instituirii unei excepţii pentru achiziţiile realizate de la organizaţii internaționale“, se menționează în Nota de Fundamentare.
Încă un pretext: Summitul NATO din 2016
Totodată, se arată că neadoptarea actului normativ, în regim de urgenţă, afectează posibilitatea achiziţionării unor bunuri şi servicii prin Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică, ceea ce ar conduce la imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor specifice pe care România şi le-a asumat în calitate de stat membru NATO, respectiv realizarea, acreditarea şi darea în exploatare a unor capabilităţi operaţionale până la Summitul NATO din Polonia din iulie 2016.
În documentul citat, însă, nu se face vreo referire la scutirea de offset pentru guvernele care vând armament Guvernului României.
Contractele între guverne s-au strecurat în Monitorul Oficial
La capitolul 2 din Nota de Fundamentare, cei doi demnitari au scris, negru pe alb, că „prin modificarea prezentului act normativ, contractele pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională atribuite organizaţiilor internaţionale sunt exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la operaţiunile compensatorii“.
Cum a apărut, însă, OUG în Monitorul Oficial? Astfel: „Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achizițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanțată, și nici în cazul contractelor atribuite Agenției NATO pentru Comunicații și Informatică din cadrul Organizației NATO pentru Comunicații și Informatică sau atribuite de un guvern altui guvern“.
HAIDUCIE. Borc, inițiator al „cartelului cimentului“
Costin Borc a fost vicepremier și ministru al Econo-miei, Comerțului și Turismului în guvernul condus de premierul Dacian Cioloș (în perioada 1998-1999, Borc a fost șeful de cabinet al premierului Radu Vasile). Înainte de a deține cele două funcții în Guvernul României, Borc a fost CEO la compania Lafarge România. Anterior acestei funcții, a fost director general și administrator al companiei Lafarge Agregate Betoane.
În mandatul său de administrator, Lafarge a inițiat în România „cartelul cimentului“, care a funcționat în perioada 2000-2004, fapt pentru care compania a și fost amendată de Consiliul Concurenței cu 10 milioane euro. În 2005, Concurența a anunțat că pe piața românească funcționase un cartel al cimentului format din Lafarge, Holcim și Carpatcement. Cele trei companii au acționat concertat pentru impunerea prețurilor pe piața cimentului din România și, drept urmare, au fost amendate cu 28 milioane euro.
SISTEM. Motoc, avansat ilegal în MAE
Mihnea Motoc a fost la conducerea Ministerului Apărării Naționale în perioada 2015-2017. Până să ajungă pe această funcție, Motoc a fost diplomat de carieră și unul dintre cei mai răsfățați „copii“ ai sistemului. A beneficiat de o „carieră accelerată“ în Externe: la doar 32 de ani, a fost numit ambasador al României în Olanda. Se întâmpla în 1999, după ce Motoc petrecuse doar opt ani în slujba Ministerului de Externe.
În diplomație, gradul de ambasador este echivalentul gradului de general în Armată. Dar -avansarea accelerată în gradele diplomatice a lui Mihnea Motoc s-a făcut ilegal, de trei ori consecu-tiv, fără a se ține cont de legea care reglementa avansările în gradele diplomatice. Din 3 mai a.c., Motoc deține funcția de șef adjunct al Centrului -European de -Strategie Politică al Comisiei Europene. Conform surselor RL, Motoc ar putea fi numit în toamna acestui an în fruntea SIE.
Consultă ziarul integral în format .pdf AICI!
DREPT LA REPLICĂ DIN PARTEA MINIȘTRILOR COSTIN BORC ȘI MIHNEA MOTOC
La articolul “Lege modificată în defavoarea statului român. Cumpărăm arme din SUA dar am renunțat la investiții americane de 4 miliarde de dolari”
Articolul care îi acuză pe nedrept pe foștii miniștri Costin Borc și Mihnea Ioan Motoc că printr-o Ordonanță de Urgență au modificat legea offset în defavoarea statului român pentru a excepta de la măsuri compensatorii contractele de achiziții făcute la nivel de guverne este o pură speculație și conține un flagrant neadevăr legislativ.
În primul rând, exceptarea de la offset a contractelor între guverne a fost deja statuată prin Legea 20/2013 de aprobare a OUG 189 privind offsetul (a se vedea art. 5.1) așadar cu mult înaintea Ordonanței de Urgență pe care o indică articolul din România Liberă.
OUG 57 din 2015 a fost adoptată cu unicul scop al contractării cu Agenția NATO și doar RELUATA exceptarea pentru contractele dintre guverne.
În 2015 și 2016, politica guvernului Cioloș în materie de achiziții a fost generarea de beneficii suplimentare pentru industria de apărare, pentru economia națională și locală și pentru buget (implicit prin crearea de locuri de muncă în România) prin impunerea obligației de transfer a fabricației în România.
Motivul inițierii OUG 57 nu este deloc ocult, este cel menționat transparent și explicit în Nota de fundamentare: necesitatea achiziționării urgente a unor bunuri și servicii prin și de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică în scopul îndeplinirii misiunilor asumate de România în calitate de stat membru NATO şi având în vedere faptul că Agenţia nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii, adică offset.
Orice altă interpretare a motivului inițierii acestei Ordonanțe de urgență este o speculație fără sens și fără bază reală.
