Un eventual eşec al cancelarului german Angela Merkel, care i-a cerut preşedintelui rus ajutorul în rezolvarea conflictului transnistrean, ar putea dăuna ambiţiilor de politică externă ale UE,deşi blocul european părea să fi uitat de acest conflict îngheţat de la graniţele sale, scrie New York Times, citat de Newsin.
Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie pe preşedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere foarte neobişnuită – dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria, reaminteşte cotidianul american.
Până când Merkel să aducă în discuţie subiectul, Europa uitase pur şi simplu de acest conflict îngheţat, chiar dacă se afla practic la uşa ei, comentează New York Times, precizând că Germania se numără printre ţările care au cele mai strânse legături politice şi economice cu Rusia.
Bruxelles-ul a lăsat în mare parte în sarcina Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) încercarea de a media conflictul, dar fără prea mare folos, mai scrie publicaţia americană.
În afara celor peste 1.100 de miliari ruşi cu baza în Transnistria, mişcarea separatistă are propriii soldaţi care vorbesc rusa şi ale căror uniforme au însemne cu litere chirilice, spre deosebire de restul Moldovei, care are alfabet latin şi ai cărei cetăţeni vorbesc română, explică New York Times. Există, de asemenea, o linie de trecere bine păzită care desparte propriu-zis Transnistria de Moldova şi care împiedică circulaţia liberă a oamenilor şi mărfurilor între cele două părţi.
Guvernul moldovean nu are un control nici asupra graniţei sale cu Ucraina, pentru a monitoriza efectiv cine intră şi iese din ţară. Acea parte a Moldovei este patrulată de soldaţi loiali autoproclamatei republici transnistrene. În Transnistria, orice mişcare de opoziţie este înăbuşită, iar presa este serios cenzurată, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului. Limba română este interzisă public, iar profesorii sunt arestaţi dacă sunt prinşi că o predau. În raportul anual din 2009 privind drepturile omului, Departamentul de Stat menţionează cazuri de tortură, abuzuri asupra deţinuţilor, arestări arbitrare şi trafic uman.
„Aici nu e niciun pic de libertate. Nu există domnia legii. Nu sunt instituţii independente care să-i protejeze pe indivizi. Nu vrem să ne facem prea mari speranţe, dar în mod sigur este obligaţia Europei de a face ceva, în fond, este unul dintre ultimele conflicte îngheţate ale perioadei postsovietice. Poate că există o şansă cu doamna Merkel”, a declarat Ion Manole, directorul Promo-LEX, o organizaţie din Chişinău care promovează valorile democratice.
Totuşi, scrie New York Times, oficialii OSCE sunt de un optimism prudent. „Iniţiativa cancelarului Merkel, prin faptul că îndreaptă atenţia spre conflictul din Transnistria la un nivel înalt, poate ajuta la organizarea primelor negocieri serioase din ultimii ani”, a declarat un oficial OSCE familiarizat cu procesul de reglementare. „Negocierile vor fi dificile de ambele părţi şi va fi nevoie de spirit constructiv, disponibilitate pentru compromis şi persistenţă pentru a ajunge la o reglementare durabilă”, a mai spus diplomatul, citat sub acoperirea anonimatului.
Propunerea lui Merkel este ca Rusia, împreună cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite să relanseze aşa-numitele negocieri 5 plus 2, afirmă New York Times. Aceste negocieri au fost oprite în urmă cu patru ani de Rusia şi Transnistria, întrucât Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare, afirmă cotidianul american.
Germania vrea ca Rusia să-şi retragă în cele din urmă trupele din Transnistria, astfel încât Moldova să poate câştiga din nou controlul întregului teritoriu al ţării. În acelaşi timp, Transnistrei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. În schimb, Merkel oferă Rusiei ceva ce îşi doreşte de mult: înfiinţarea unui Comitet politic şi de securitate UE- Rusia, unde Europa şi Rusia ar conclucra mai stâns în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare.
După oferta făcută de Merkel, Rusia nu şi-a dat încă acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atât mai puţin nu a luat în considerare retragerea trupelor, menţionează NYT.
Vladmir Cijov, ambasadorul rus la Uniunea Europeană, a declarat că Rusia vrea să aştepte până după alegerile parlamentare anticipate din R. Moldova, care vor avea loc luna viitoare, şi după alegerile prezidenţiale din decembrie.
Diplomaţi de la Chişinău sunt de părere că opoziţia şi partidul comunist antioccidental ar putea avea de profitat de pe urma luptelor interne din cadrul coaliţiei de guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană, din care fac parte patru partide, notează NYT.
În ceea ce priveşte menţinerea soldaţilor ruşi, Cijov a spus că ei sunt încă prezenţi în Transnistria „cu un singur scop: să protejeze depozitele uriaşe de armament până când vor fi distruse”. În plus, a adăugat diplomatul, autorităţile transnsitrene „privesc prezenţa rusă ca o garanţie de securitate”.
În ciuda faptului că Rusia nu a făcut nicio mişcare, Merkel încearcă să menţină presiunea, potrivit New York Times. În timpul convorbirilor purtate la Deauville, în Franţa, cu Medvedev şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german a legat formarea noului Comitet politic şi de securitate UE-Rusia de rezolvarea conflictului din Transnistria.
„Este un pas mare cel pe care îl face cancelarul Angela Merkel”, a comentat Kalman Mizsei, reprezentantul special al Europei în Moldova. „E vorba despre rezolvarea unui conflict care este cel mai apropiat de graniţele Europei. UE trebuie acum să devină în mod real implicată în acest conflict”, a adăugat el.
Alţi observatori văd în acest demers mai mult un test pentru Rusia, notează NYT. „Dacă Rusia este serioasă în intenţiile ei de a deveni un partener constructiv al Europei, atunci există o şansă să ajute la încheierea conflictului din Transnistria”, a declarat parlamentarul german Michael Link, purtător de cuvânt pentru afaceri europene al democraţilor liberi, partenerii de coaliţie ai lui Merkel. „Dar Germania nu poate face aceasta singură. Merkel trebuie să plaseze subiectul cât mai sus pe agenda UE şi cât mai curând. Este vorba despre securitatea regiunii, dar şi despre capacitatea Europei de a rezolva o problemă aflată la graniţele sale”, a adăugat el.
„Poate că este aşa. Dar Angela Merkel este cea care a ales să facă acest pariu cu Rusia şi mai ales cu Medvedev. Dacă, având sprijinul deplin al UE, Merkel rămâne fermă în privinţa condiţiilor puse şi reuşeşte, aceasta ar putea duce la mai multă stabilitate în această parte a Europei, chiar la o relaţie mai promiţătoare între Bruxelles şi Moscova”, a declarat Mizsei. Eşecul ar putea dăuna lui Merkel şi ambiţiilor de politică externă ale Europei, conchide articolul din New York Times.
