Astăzi, la Casa ONU din Bucureşti, Shivani Singh, o prinţesă indiană autentică, nepoata rajahului din Madhupur, lansează o carte ce a fost bestseller în întreaga lume, „Moarte la curtea rajahului”, un policier cu arome tari, orientale, plasat în India colonială.
Lansarea cărţii (tradusă în româneşte de Elena Maresi şi de indianista Florina Dobre Brat, publicată la Editura Taj) va fi însoţită de o expoziţie de fotografii de epocă înfăţişând palatul rajahului şi persoanele care au servit ca modele pentru personajele din carte.
S-a inspirat din poveştile copilăriei auzite la palat
Shivani îşi aminteşte cum, copil fiind, tremura de fiecare dată când trecea prin faţa uriaşei picturi în ulei din marea sală de primire a palatului care înfăţişa un bărbat solid, îmbrăcat în bogate haine princiare, cu barbă neagră şi părul vâlvoi. Era stră-străbunicul ei ce i-a slujit drept model pentru personajul teribilului rajah din Sirikot. O altă fotografie, a străbunicii, cunoscută pentru aroganţa şi tăria ei de caracter, a inspirat-o în crearea unuia dintre perso¬najele feminine. Recunoaşte că în „documentare” au ajutat-o şi orele lungi de tras cu urechea la conversaţiile dintre mama şi bunica ei, prinţesa şi regina din principatul Madhupur. De la palatul din realul Madhupur până la fictivul Sirikot a fost doar un pas, care i-a adus faima literară.
Ciocnirea civilizaţiilor
Pornind de la pretextul unor crime ce au loc în împrejurări ciu¬date, romanul pătrunde în toate ungherele Indiei, pe vremea când această ţară mai era încă perla coroanei britanice. Lucrarea devine astfel o radiografie a unei epoci în care urmaşii marilor familii princiare sunt puşi faţă în faţă cu coloniştii englezi, într-o adevărată ciocnire între civilizaţii. Deci, pe lângă ingredientele obligatorii ale unui roman poliţist – mister, moarte şi taine bine păzite, – în carte este reînviată o lume apusă, cea a vechii Indii şi a stăpânilor ei care îşi duceau viaţa adesea în desfrâu, în palate impunătoare, într-un lux fără margini, permiţându-şi orice capriciu, nebănuind că zilele acelei lumi erau numărate. Cartea cuprinde mărturii valoroase despre acea epocă, reprezentând practic
pentru cititor o adevărată călătorie în timp.
Rajahii, englezii şi Ghandi
Personajul principal este Lila, o adolescentă de 13 ani care porneşte de capul ei într-o călătorie stranie pe coridoarele şi prin camerele de taină ale palatului rajahului din Sirikot pentru a-l descoperi pe făptaşul unei crime odioase. Pe măsură ce înaintează în „anchetă”, copila pătrunde în toate tainele palatului, ajungând la final nu doar să descopere criminalul, ci să se şi maturizeze. Fata, ni¬meni alta decât nepoata raja¬hu¬lui (un alter ego transparent al scriitoarei), descoperă în cău¬tările sale poliţiste de fapt propria ţară, India întreagă cu toate ale ei: rajahii şi vieţile lor, sistemul britanic de clasificare a statelor princiare, marii revoluţionari ai epocii, Nehru, Congresul Naţional Indian, harijanii de neatins ai lui Gandhi, dizolvarea dominionului indian, marile sărbători indiene, temple şi mantre, arderea văduvei pe rug, ţigările indiene, eroii Mahabharatei, scrierile sacre, Vedele, Gita, culii, zeii din statul Orissa şi demonii lui, complicatele grade de rudenie indiene, asceţii şi învăţaţii, veşmintele, sistemul de proprietate, sistemul castelor şi al gotrei, tradiţia lui Manu, mândria războinicilor rajpuţi, florile, specialităţile culinare, instrumentele muzicale exotice, bijuteriile, elefanţii şi proprietarii de pământuri, incinerarea morţilor şi multe alte „secvenţe” decupate din trecutul nu foarte îndepărat al Indiei.
PROIECT
Love story SF
Cea de-a doua sa carte „Când zeii vor fi singuri”, este un love story cu accente SF, cu acţiunea plasată într-un moment în care viitorul omenirii este pus în pericol de forţele răului. O societate secretă din Delhi, formată din vizionari, mistici, gospodine, escroci, statisticieni, un medium şi un adolescent, luptă pe toate căile pentru a salva o iubire menită să aducă vindecarea planetei şi să împiedice astfel apocalipsa. De fapt, după cum spune autoarea, este „o carte de spiritualitate, un manual de vrăjitorie şi un tratat de yoga în acelaşi timp”. Ca să fie mai bine documentată, Shivani s-a apucat să practice cu asiduitate yoga. A mers până acolo încât a creat un centru de yoga terapeutică pentru copiii cu dizabilităţi şi plănuieşte să transforme o parte a palatului din Madhupur într-un centru de recreere pentru elevii săi. În prezent lucrează la un roman istoric, a cărui acţiune se desfăşoară în India budistă.
BIO
O carte şi doi gemeni
Shivani Singh, descendentă a familiei regale din Madhupur (fost principat din statul Orissa, situat pe coasta de est a Indiei), a crescut în oraşul Ranchi, din statul Jharkhand. Şi-a abandonat doctoratul în filosofie pentru a face film, dar şi-a găsit adevărata vocaţie abia în anul 2006, când a scris
„Moarte la curtea rajahului”. Cartea a consacrat-o ca autor de ficţiune, iar încasările obţinute din vânzarea ei în întreaga lume i-au permis să se dedice în întregime scrisului. Shivani Singh locuieşte într-un oraş din nordul Indiei alături de soţul său, Joy Battacharjya, şi de cei doi băieţi gemeni. Până la finalizarea celui de-al doilea roman, obişnuia să glumească, atunci când ziariştii o întrebau despre carte, spunând că a dus la capăt numai două pro¬iecte importante în viaţa ei: sarcina şi primul său roman.
Pe lângă ingredientele obligatorii, unui roman poliţist – mister, moarte şi taine bine păzite – în carte este reînviată o lume apusă, cea a vechii Indii şi a stăpânilor ei, care îşi duceau viaţa adesea în desfrâu.
