Evenimentul care dă culoare acestei ediţii a târgului de carte este prezenţa unei ţări invitate – Spania. „Nu întâmplător a fost aleasă ţara noastră. Avem multe lucruri în comun: comunitatea românească este implicată într-un proces de bilingvism şi biculturalizare. Spania investeşte mult în România”, a declarat ambasadorul iberic Estanislao de Grandes Pascual la deschiderea târgului. De altfel, mai mulţi scriitori spanioli sunt invitaţi la târg: Ray Loriga, Angelica Liddell, Carme Rier, Lorenzo Silva, Paula Izquierdo, Rosa Montero, José Ramón Fernández, Milagros Frías, alături de traducătorii Joaquin Garrigos şi Cătălina Iliescu Gheorghiu.
Mai puţine standuri decât la ediţiile trecute
Preşedintele Asociaţiei Editorilor Români, Grigore Arsene, s-a arătat mai puţin optimist decât la ediţiile trecute, remarcând că „piaţa de carte se zbate între două crize” – criza economică şi criza cărţii tipărite, tot mai putenic concurată de apariţia dispozitivelor de citit electronice. Spre deosebire de alţi ani, Arsene nu a mai prezentat o statistică a numărului de edituri sau al titlurilor prezente – şi nici pe site-ul târgului nu apar aceste informaţii (se vorbeşte doar de „peste 250 lansări”); de altfel, un tur prin Pavilioanele 13 – 17 arată standuri mai puţin fastuoase decât în anii trecuţi, cu spaţii mai aerisite între ele şi, în pavilionul consacrat editurilor mici, mai puţine prezenţe. Criza are însă şi efecte pozitive – intrarea e liberă, iar autoservirea cu băncuţe de lemn dinăuntru, pompos autointitulată „Restaurant”, a renunţat la politica de preţuri imense din „Bucureştiul de altă dată” de acum câţiva ani – astfel, berea românească la sticlă de 0,5 l costă 3,4 – 4 lei, ciorbele 6 – 9 lei, felul principal 12 – 15 lei (puiul cu mazăre sau fasole costă de pildă 12 lei), iar salata 5 lei. Sunt preţuri decente, în acord cu profilul de autoservire al localului.
Reduceri mici la Polirom şi Humanitas
În ce priveşte oferta de carte, trebuie spus că Poliromul este prezent printr-un stand destul de mic – însă editura ieşeană a avut întotdeauna o politică pragmatică la târguri, mizând pe titluri alese atent şi pe decoruri funcţionale, care nu au încercat să ia ochii prin opulenţă. Reducerile sunt de 15 -20%; am remarcat „Scotch”, mult-aşteptatul roman al Ioanei Bradea (autoarea revelaţie a anului 2004, cu romanul „Băgău”) – care va fi lansat sâmbătă, când va fi lansată şi cartea despre droguri a lui Andrei Oişteanu „Narcoticele în cultura română”. Nici la Polirom, nici la Humanitas nu am văzut însă deja tradiţionalele cărţi reduse la 5 – 10 lei. La intrarea în standul editurii gestionate de Gabriel Liiceanu, sare în ochi volumul Herthei Muller „Leagănul respiraţiei” şi „Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei” a lui Dan C Mihăilescu, ambele urmând a fi lansate sâmbătă. Reducerile sunt de 10%.
Phillip K Dick la 5 sau 10 lei
Cum suntem în plină recesiune, reducerile şi chilipirurile capătă parcă mai multă importanţă decât în alţi ani. Cele mai tentate reduceri mi s-au părut cele de la Nemira, editură fanion a SF-ului românesc, care la sfârşitul anului trecut şi-a cerut falimentul. Nu vorbesc despre reducerile de 25%, ci de cărţile chilipir. Astfel, cu 5 – 10 lei, fanii genului pot achiziţiona capodoperele lui Phillip K Dick „Ubik”, „Cele trei stigmate ale lui Palmer Udrich”, „Visează androizii oi electrice?”(ecranizat sub titlul „Blade Runner” de către Ridley Scott) şi alte câteva titluri din creaţia unui autor cult. La aceleaşi preţuri neverosimile e şi o antologie din povestirile lui Robert Silverberg sau „Carantina” de Greg Egan, unul din cei mai interesanţi autori de hard SF. Regele a murit, trăiască regele: O altă editură, Millenium Press, s-a profilat pe SF, în special de tip cyberpunk – m-am abţinut cu greu să nu cumpăr „Cyberpunk”, antologia manifest a lui William Gibson, prin care, în anii ’80, noul curent a explodat în mainstream-ul literar, generând efecte care se mai resimt şi azi. Nemira a scos în anii ’90 saga SF „Dune” al lui Frank Herbert, creând o adevărată subcultură autohtonă dedicată capodoperei lui Herbert. Millenium Press scoate sequel-urile de la „Dune”, scrise de urmaşul scriitorului american, Brian Herbert. Ca o curiozitate, trebuie să vorbesc despre un stand aflat în apropierea celui al noii edituri SF, dar ceva mai la margine – un spaţiu al Editurii Islam, la care vindeau două femei cu voal, îmbrăcate conform tradiţiei musulmane.
„Istoria critică…” a lui Manolescu, la 150 lei
Oferte foarte bune am mai văzut la Paralela 45 – cu 35%, plus o mulţime de cărţi reduse la 2, 5 sau 10 lei. Dacă acelea reduse la 2 lei sunt de necitit (majoritatea titluri româneşti bătrânicioase), cele cu 5 sau 10 lei sunt cărţi de ficţiune excelente- titluri din fraţii Strugaţki (autorii „Picnicului la margine de drum cosmic”, după care Tarkovski a făcut „Călăuza”), Viktor Erofeev (autor cult al underground-ului postmodern din ultimii ani ai comunismului sovietic) Witold Gombrovicz şi alţii. Pentru cei intereresaţi, „Istoria critică a literaturii române” de Nicolae Manolescu poate fi cumpărată cu 150 lei. Cartea de 1530 de pagini a fost senzaţia ediţiei trecute, când publicul s-a bătut realmente pe ea şi a ajuns, ca în timpul comunismului, să fie vândută pe sub mână. Oferte bune are şi Editura Trei, toate cărţile fiind reduse cu 30%, inclusiv apariţiile din ultima colecţie a editurii „Reality Shock” , la care a apărut „Secretele lui Madoff” de Sheryl Weinstein, care povesteşte cea mai cunoscută fraudă din istoria bursei americane, povestită de amanta lui Bernard Madoff; ea explică cum, după o relaţie care a durat 20 de ani, a pierdut totul.
Cafeneaua România Liberă
În pavilionul principal, România Liberă a închiriat un spaţiu unde a organizat o minicafenea cu două măsuţe cochete, unde se poate bea o cafea gratis. „Dolce gusto/Gustul dulce” al cafelei Nescafe, „coffee shop la tine acasă” poate fi încercat acum, fără bani, la Cafeneaua România Liberă, alături de ziar sau de suplimentul „The New York Times”. La stand se organizează şi lansări. Ieri, când am ajuns acolo, tocmai se pregătea lansarea volumului „Conspiraţia oamenilor liberi” de Ruxandra Hurezean, prezentată de Vasile Dâncu de la Cluj.
