Fără reforma sectorului public, pentru români urmează ani grei, chiar dacă economia revine pe plus, iar Guvernul a minţit când a spus că se poate altfel.
O eventuală revenire a economiei româneşti este aproape exclusă anul acesta şi, chiar dacă ar avea loc, ar face mai mult rău decât bine pe termen lung. Aceasta, nu doar pentru că eventualul plus ar fi mai mult o stagnare, dar şi pentru că autorităţile nu s-au hotărât încă ce strategie să adopte din punct de vedere al implicării în economie. „Sunt îngrijorat de calitatea dezbaterii publice, care merge cu insistenţă pe un stat social cu venituri mici. Aşa ceva nu există nicăieri în lume”, spune guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care atenţionează asupra faptului că a venit momentul ca autorităţile să se hotărască dacă vor un stat social sau unul cu o implicare minimală în economie. Altfel, consideră guvernatorul, riscăm să intrăm „într-un fel de cvasistagnare”, adică într-o perioadă de creştere economică foarte lentă, care ar face mai mult rău decât bine.
Gaură bugetară peste raportări
În opinia lui Isărescu, un deficit bugetar redus prin acumularea de datorii către mediul privat sau prin sistarea investiţiilor este o idee foarte proastă şi nu reflectă dimensiunea reală a problemelor. De asemenea, despre estimările de încasări bugetare de 37% din PIB guvernatorul a spus: „Cuvântul bun este «mincinoase»”. „Nu e vorba de cât s-a realizat, ci de cât tinde să se întâmple. Puteţi să calculaţi singuri. Scădeţi din 40% circa 30%, cât sunt veniturile, şi vedeţi unde se duce deficitul. Deficitul bugetar poate să aibă variaţii, dar dacă îţi atingi ţinta cu arierate ale statului, este cea mai proastă soluţie. La fel de proastă este şi tăierea investiţiilor. Capacitatea de stimulare a economiei se diminuează”, a spus Isărescu. „Nu poţi să vorbeşti permanent de situaţia pensionarilor când salariul mediu al unei familii care munceşte este sub pensia medie. Nu putem vorbi de solidaritate când nu ne gândim şi la partea cealaltă”, a mai spus Isărescu, lăsând de înţeles că nu este adeptul unui stat de tip social, care să se implice puternic în economie. În acest context, reformarea sectorului public ar trebui să fie prioritatea numărul unu a actualei conduceri a ţării.
Solidaritate şi demagogie
„Două obiective ale acordului au fost atinse, al treilea, nu. O revenire cu o economie în care ajustarea nu s-a terminat nu este de dorit. De aceea, nu vreau să intru în această dezbatere, dacă vom avea creştere economică. Nu are relevanţă atâta vreme cât sectorul public nu se ajustează. Trebuie rezolvate dezechilibrele majore, altfel creşterea nu este sănătoasă”, a spus Isărescu. El a precizat că acordul semnat cu FMI şi-a atins parţial scopul, întrucât s-a evitat ceea ce se consideră criză, respectiv leul nu s-a depreciat şi România nu a intrat în încetare de plată.
Mesaje
Nu mai este timp. Guvernul trebuie să decidă. Ori vrea stat social, ori un stat care să se implice cât mai puţin în economie. Până acum am ales soluţia de mijloc şi cea mai proastă, adică stat social cu venituri mici. A doua variantă ar fi mai bună.
Cele 4 milioane de angajaţi nu mai pot ţine în spate cele 6 milioane de asistaţi socia.l
Statul nu trebuie să mai acumuleze datorii către firme. Nu trebuie să mai taie de la investiţii doar pentru a realiza un deficit în ţintă. Face mai mult rău.
O eventuală creştere economică nu ar avea nici o importanţă dacă sectorul public nu va fi reformat
Din cauza risipei de la buget, BNR nu mai are loc pentru continuarea politicii de încurajare a creditului.
Adio dobânzi mici
Agravarea situaţiei economice şi perspectiva majorării taxelor vor pune capăt, cel mai probabil, şi perioadei de aproape doi ani în care Banca Naţională a luat repetate măsuri de încurajare a creditării prin reducerea dobânzilor. „Orizontul nostru de reducere a dobânzii s-a micşorat, iar marja de manevră, la fel. Trebuie să avem câmp de manevră pentru orice situaţie internă şi externă”, a spus Isărescu. El a arătat că, în această zi, singurul mesaj care poate veni din partea BNR este cel de prudenţă. Nu mai târziu de marţi, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a luat decizia de a reduce dobânda de politică monetară cu 0,25%, la 6,25%, nivel minim istoric.
Ce spun oamenii de afaceri despre dezastrul finanţelor publice
Maria Grapini,exportator: Cheltuielile bugetare trebuie reduse, iar aparatul bugetar trebuie adus la o capacitate normală de funcţionare prin creşterea eficienţei manageriale, la fel cum se întâmplă în domeniul privat. Angajaţii bugetari ar trebui selectaţi pe criterii profesionale şi chiar dacă îi vom plăti de 3-4 ori mai mult decât în prezent.”
Florin Pogonaru, preşedintele AOAR: Guvernanţii ar trebui să facă unele calcule şi să fie fermi la negocieri. Este clar că pentru a lua unele decizii e nevoie de voinţă politică şi de fermitate, pentru a putea promova măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Întrebarea este cum ne-am putea descurca fără următoarea tranşă de împrumut.”
Gabriel Biriş, consultant fiscal: În primul rând, ar trebui să aibă loc o lărgire a bazei de impozitare fără o reducere a cotei de impozit, combinată cu măsuri hotărâte de combatere a evaziunii fiscale. În al doilea rând,ar trebui să aibă loc o reducere a risipei bugetare, iar în al treilea rând, o creştere a fondurilor absorbite de la UE.”
Laurenţiu Plosceanu preşedinte ARACO: Este clar că o creştere a TVA nu trebuie luată în considerare. Negocierile ar trebui să se poarte cu precădere pe găsirea unor metode de reducere a cheltuielilor bugetare, fără a mai umbla la TVA, mai ales că nu există vreun acord cu partenerii sociali pentru astfel de discuţii.”