Ministrul Vasile Blaga vorbeşte repede, zâmbeşte puţin şi nu refuză nici o întrebare. Este punctual, ceea ce pentru demnitarii balcanizaţi ai ţării este destul de rar, se încruntă atunci când discuţia devine inconfortabilă şi răsuceşte în mâna dreaptă un pix Mont Blanc.
Ce mai trebuie să facă România pentru a adera la spaţiul Schengen în 2011?
V.B.: Toate analizele făcute arată că cetăţenii statelor UE s-au bucurat mult de beneficiile spaţiului Schengen decât de celelalte facilităţi oferite de comunitatea europeană. Mai sunt multe lucruri de făcut: România mai derulează contracte de securizare a frontierelor de peste 450 milioane euro, fonduri nerambursabile, plus contracte de peste 200 milioane euro cu EADS pentru a ne atinge obiectivele.
Anul trecut politicieni social-democraţi s-au lăudat că au copii ale arhivei serviciului secret al Ministerului de Interne (DGIPI). Ce fel de documente au fost sustrase?
V.B.: Într-adevăr, au fost făcute copii după documente care aveau un caracter secret, strict secret sau chiar de siguranţă naţională, din această cauză 7 foşti colegi au dosare la Parchetul General şi aşteptăm finalizarea acestor dosare. Pentru a nu mai avea acces la astfel de documente, unora din minister li s-a ridicat certificatul ORNISS, alţii nu-l mai au din septembrie anul trecut. Totuşi, ar fi prea mult să spunem că întreaga arhivă a fost la dispoziţia PSD.
Preşedintele aşa a spus…
V.B.: O mare parte din arhiva serviciului se afla în teritoriu, în fişetele foarte multor ofiţeri, astfel încât am accelerat procesul de predare a documentelor la Bucureşti, la DGIPI -Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă. Deocamdată peste 60 de procente din ea sunt predate şi în două săptămâni va fi toată la Bucureşti, pentru a avea acces la ea fără probleme, iar dosare de 7-8 ani de zile să nu mai fie în fişetele ofiţerilor din ţară, care sigur la un moment dat ar fi putut fi folosite în alte scopuri.
Ce fel de documente erau?
V.B.: Nu pot să vă spun în această fază.
Aceste documente puteau conţine şi informaţii despre politicieni?
V.B.: Nu pot să vă spun. Aş încurca ancheta.
Până în 2009 DGIPI a concurat cu SRI
Directorul SRI a confirmat într-un interviu acordat României Libere scurgerile de informaţii de la serviciul secret al Ministerului de Interne şi a declarat că întreaga comunitate de informaţii aşteaptă finalizarea anchetei interne. În ce stadiu se află?
V.B.: Ancheta internă a fost finalizată, iar o parte din rezultatele ei se află la Parchetul General. Sigur, şi eu mai aştept nişte rezultate.
Deci nu e total finalizată…
V.B.: Nu. De exemplu, aştept să vedem şi pe ce filieră s-au scurs documentele transmise de INTERPOL în presă. În acel moment încrederea structurilor similare din statele partenere a fost zero faţă de România. Nu a fost uşor să reluăm această colaborare.
Există o concurenţă între serviciile de informaţii autohtone, concurenţă care, atunci când preşedintele şi premierul nu sunt de aceeaşi parte a baricadei, se accentuează?
V.B.: La sfârşitul anului 2007, în 2008 şi 2009 s-a încercat să se transforme DGIPI într-un concurent al altor instituţii de infor-maţii, cum, de exemplu, este SRI,
şi acest lucru a făcut foarte rău ministerului şi instituţiei. DGIPI trebuie să-şi vadă de propriile atribuţii şi să nu meargă în continuare pe ideea că dacă preşedintele „are la dispoziţie servicii de informaţii”, să aibă şi premierul.
La ce nivel erau conexiunile pe care le avea Cătălin Voicu în Ministerul de Interne şi DGIPI?
V.B.: Nu am alte date, decât cele publice.
Senatorul PSD Voicu, aflat acum în arest, susţine că a salvat şi păstrat diverşi şefi în poliţie, chiar sub mandatul lui Vasile Blaga.
V.B.: Există, într-adevăr, trimiteri la faptul că există oameni care aveau legături cu senatorul Voicu şi care lucrează încă în sistem. Spun încă, fiindcă trebuie să ţinem cont că poliţia lucrează cu funcţionari care au regim special, de aceea chiar şi îndepărtarea unor oameni din sistem care nu şi-au făcut datoria sau au greşit este mai dificilă decât în structurile militare. Pas cu pas, oamenii care au greşit vor pleca sau au plecat deja.
Aţi luat vreo măsură în privinţa adjunctului Poliţiei Capitalei, Mihai Călinescu, aflat în „stenogramele Voicu”?
V.B.: Aştept să se facă bine.
Ce-ar trebui să se întâmple?
V.B.: Ar trebui să plece din sistem.
Traian Băsescu spunea anul trecut că a fost pus total de predecesorul dvs. Dan Nica la dispoziţia lui Marian Vanghelie şi a lui Cătălin Voicu. E adevărat?
V.B.: Nu a greşit şi există în acest sens declaraţiile lui Marian Vanghelie la o întâlnire cu tineretul social-democrat. În plus, avem cele şapte dosare de la Parchetul General.
Sunt totuşi prea puţine dovezi care să demonstreze că DGIPI lucra în întregime pentru PSD?
V.B.: Atunci când discuţi despre un serviciu nu trebuie ca lucrătorul să fie pus la dispoziţia unui partid. El îşi face datoria şi 99 la sută din oameni îşi fac datoria. Depinde în ce fel este utilizat rezultatul muncii lui.
Se poate spune că DGIPI a făcut anul trecut poliţie politică?
V.B.: Din păcate, în unele cazuri, da.
Puteţi da un exemplu?
V.B.: Nu pot să dau exemple din dosare care sunt pe rol la Parchet. Nici nu este bine să ştiu ce este în aceste dosare.
Pentru fiecare acţiune de poliţie politică există un dosar penal?
V.B.: Nu sunt toate. „Poliţie politică” e un termen destul de pretenţios: dacă s-au utilizat informaţii în scopuri politice? Da, e un lucru clar, aţi văzut şi dvs. în presă.
De când îl cunoaşteţi pe Marius Locic? În stenogramele Voicu spune despre dvs.: „Mă respectă”.
V.B.: L-am cunoscut în campania electorală. Toate partidele vor să-şi facă publicitate în presă. În cele din urmă, am lucrat printr-o agenţie.
Deci pe Marius Locic, patronul trustului Atac, l-aţi cunoscut doar în 2009?
V.B.: Am avut o singură întâlnire cu el… Până la urmă, n-am făcut nici un contract direct cu trustul lui.
Dar pe Costel Căşuneanu?
V.B.: Nu-l cunosc, nu cred că ne-am cunoscut vreodată.
Totuşi, Costel Căşuneanu e un personaj destul de popular în PDL.
V.B.: Există şi aici destul de multă filosofie, e ca şi povestea „Traian Băsescu, prieten cu regii asfaltului”. Până la urmă, ei au avut mai multe contracte înainte şi după ce Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor.
Câţi dintre oamenii DGIPI şi din minister au lucrat în Securitate?
V.B.: Nu cred că mai sunt persoane în DGIPI care vin din vechea Securitate. Nu bag mâna în foc că una sau două persoane din zona tehnică n-ar mai fi aici, dar nu cred. În minister nu sunt.
Aveţi în evidenţă întreprinderile private care funcţionează ca nişte servicii secrete şi care au dotări tehnice similare?
V.B.: Am avut astfel de discuţii cu directorul SRI, George Maior, şi ar trebui să vedem ce măsuri legislative se impun.
Cam câte astfel de întreprinderi funcţionează în România?
V.B.: Nu există o evidenţă. În orice caz, în total, în firmele de pază lucrează peste 150 de mii de oameni, dar şi persoanele private îşi pot cumpăra tehnică specifică.
Acest fel de aparatură este folosită şi în scopuri politice sau de şantaj, cum a fost cazul lui Cristian Diaconescu, obligat să se retragă pe ultima sută de metri din competiţia pentru preşedinţia partidului?
V.B.: Întrebaţi-i pe cei din PSD cum se controlează unul pe altul.
Se controlează?
V.B.: Am văzut şi eu ce-aţi văzut şi dvs.
„N-am fost niciodată în dizgraţia preşedintelui”
Alegerea conducerii PDL pe listă, nu individual, ar duce la bolşevizarea partidului, aşa cum a spus Traian Băsescu?
V.B.: PDL a ţinut cont şi înainte de părerea preşedintelui şi va ţine şi în viitor, chiar când Traian Băsescu nu va mai fi preşedintele României. Au existat iniţial două opinii, cea a lui Theodor Stolojan, care a militat pentru soluţia uninominală, şi cealaltă soluţie prin care ne-am gândit să fie reprezantaţi la vârf şi cei care provin din PLD. Totuşi, îmi dau seama că avem o problemă de imagine şi Colegiul Director al partidului cred că va relua în discuţie această problemă.
Răspundeţi, practic, cererii preşedintelui Băsescu.
V.B.: Preşedintele este extrem de respectat în PDL. Gândiţi-vă că a dus partidul de la 7 la sută la aproape 40 la sută.
Preşedintele Băsescu pare să-şi dorească schimbarea garniturii grele de la vârful partidului – Blaga, Berceanu, Videanu – cu o conducere dintr-o generaţie mai tânără. Vă simţiţi în dizgraţie?
V.B.: N-am fost niciodată în dizgraţia preşedintelui, dimpotrivă. Spun ce am de spus de fiecare dată, am o vechime în partid egală cu oameni tineri din partid, cu Roberta Anastase, de exemplu. Nu s-a pus problema aşa, fiindcă nici votul pe liste nu a venit din partea greilor din partid, deşi această formulă are şi multe părţi bune.
Intelectualii intraţi de curând în partid devin din ce în ce mai critici în privinţa promovării cadrelor. Vă deranjează?
V.B.: Nu, deloc. Dar să înţeleagă şi intelectualii că destule din propunerile lor au fost preluate în statut. Pe de altă parte, partidul nu e un ONG care să promoveze imaginea unuia sau altuia. Indiferent cât de intelectual eşti, nu vei putea promova în partid decât dacă vei câştiga încrederea colegilor care te votează. Partidul nu te alege pentru ce spui pe bloguri şi în interviuri, ci pentru ce faci pentru partid.
Cum vedeţi PDL în epoca post-Băsescu?
V.B.: Ne gândim, de aceea avem nevoie de o structură de conducere serioasă. Trebuie să ne pregătim pentru alegerile locale şi generale din 2012, apoi la cele prezidenţiale.
La cine vă gândiţi că ar putea candida la preşedinţie?
V.B.: E prea devreme, nu s-a conturat clar un candidat din partea noastră.
Cum ar trebui să fie viitorul prezidenţiabil PDL?
V.B.: Cu o imagine foarte bună.
Aveţi o listă cu astfel de oameni?
V.B.: Deocamdată suntem ocupaţi cu alegerile interne.
Pe o astfel de listă din care să selectaţi candidatul PDL la preşedinţie ar fi şi Monica Macovei? Dar Mihai Răzvan Ungureanu?
V.B.: Sunt oameni la fel de buni în PDL.
Dar pe care îi ţineţi ascunşi…
V.B.: Pe mulţi dintre ei îi vedeţi, fiindcă se exprimă bine.
Elena Udrea a avut o evoluţie rapidă în PDL. Care sunt principalele ei calităţi?
V.B.: A confirmat. Este extrem de organizată şi de prezentă.
Dvs. de ce vă place?
V.B.: Din mai multe puncte de vedere, dar nu vi le spun pe toate. Este o bună colegă, îşi face treaba bine la minister.
Ce model de politiciană preferaţi: Elena Udrea sau Monica Macovei?
V.B.: Din punctul de vedere al vieţii de partid, nu mă feresc să spun: Elena Udrea. Într-un partid atunci când s-a luat o decizie ea trebuie respectată, fiindcă nu suntem ONG, iar atunci când ridici probleme e bine să aduci şi soluţii.
Elena Udrea are soluţii?
V.B.: Are.
Până la următoarele alegeri, şi Monica Macovei va avea destulă experienţă în partid. O veţi susţine pentru Ministerul Justiţiei?
V.B.: Am colaborat bine cu ea. Aş fi susţinut-o şi acum, dar ideea a fost să mergem mai departe cu actualul ministru Predoiu.
DGIPI are peste 2.000 de oameni, iar numărul de funcţii reduse de mine se apropie de 400, din care 56 sunt doar funcţii de conducere.”
CV VASILE BLAGA
1981 Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Timişoara.
1981-1990 Inginer.
1990-1992 Deputat de Bihor, ales pe listele FSN.
1991 Membru fondator al Partidului Democrat.
1991-1993 Prefect de Bihor.
1993-1996 Director general la Direcţia Vamală Oradea.
1996-2000 Senator PD de Bihor.
2000-2004 Expert parlamentar.
2004 Consilier pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, numit de Traian Băsescu.
2005-2007 Ministru al Administraţiei şi Internelor.
2008-2009 Ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
2009 Ministrul Administraţiei şi Internelor
O mare parte din arhiva DGIPI se afla în teritoriu, în fişetele foarte multor ofiţeri, astfel încât am accelerat procesul de predare a documentelor la Bucureşti. Deocamdată, peste 60 de procente din ea sunt predate.”