Omul ale cărui decizii influenţează major dezvoltarea României confirmă revenirea creşterii economice, însă anunţă că şomajul va continua să crească şi în lunile care urmează. În aprilie şi mai, şi mai mulţi români îşi vor pierde locurile de muncă, a spus directorul Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, aflat ieri într-o vizită-maraton în Bucureşti. „Pe partea fiscală situaţia este grea, dar cred că va fi îmbunătăţită. Lucrurile arată mai bine în ceea ce priveşte politica monetară. Asta nu înseamnă că actuala criză a trecut. (…) Şomajul este un indicator care reacţionează mai greu la reluarea creşterii”, a explicat oficialul. Directorul FMI a precizat că Fondul face recomandări ca o ţară să revină pe calea cea bună, dar că nu trebuie ca răspunderea măsurilor luate să revină exclusiv FMI. „Noi nu alegem aceste măsuri. Măsurile precum construirea de mai puţine drumuri, de reducere a salariilor în sectorul public şi de creştere a impozitului pe venit sunt decizii luate de Guvern”, a precizat Dominique Strauss-Kahn.
Convalescenţa de după FMI
Oficialii români lasă de înţeles că economia locală nu se poate descurca fără ajutor de la Fond nici măcar pe termen mediu. „Din punctul nostru de vedere, dorim o cooperare pe termen lung cu FMI. Când vom încheia acest acord, cel mai probabil vă vom cere un acord stand by de asistenţă sau o linie flexibilă de credit. Vom vedea împreună ce soluţie trebuie adoptată în ce priveşte România, pentru că este clar că atât timp cât suntem într-un acord cu dumneavoastră, România este mai credibilă”, îi mărturiseşte preşedintele Traian Băsescu şefului FMI. În aceeaşi ordine de idei, Kahn apreciază ca înţeleaptă iniţiativa României şi prezintă organismul pe care îl conduce ca un doctor pentru ţările aflate în suferinţă. „Cred că este foarte înţelept şi suntem pregătiţi pentru asta. România a fost în multe ocazii una dintre primele ţări care au cerut asistenţă din partea FMI… Fondul poate fi văzut ca un doctor. În cazul unei ţări bolnave, doctorul poate veni cu medicamente bune, dar dacă bolnavul nu respectă şi indicaţiile, boala poate reveni după plecarea lui”, afirmă oficialul Fondului.
Adoptarea euro s-ar putea amâna
Dominique Strauss-Kahn a mai lăsat de înţeles că ţara noastră s-a îndepărtat şi de obiectivul privind adoptarea euro în 2015. „Probabil că nu va fi un lucru rău dacă va fi o amânare a calendarului de intrare în ERM 2 (mecanismul cursurilor de schimb sau anticamera adoptării monedei unice europene – n.red.) în 2012 şi de adoptare a euro în 2015.
Nu e bine, dar fiţi optimişti!
Mai importante sunt drumul şi îndeplinirea criteriilor de către România”, a spus Kahn amintind şi exemplul Poloniei, care s-a îndepărtat de obiectiv ca urmare a măsurilor pe care le-a luat pentru diminuarea efectelor crizei economice. Polonia este singura ţară din Uniunea Europeană care a înregistrat o uşoară creştere economică în 2009.
Mesajele omului care a decis ca România să primească peste 12 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional îndeamnă la optimism, însă conţin şi o doză substanţială de realism. Practic, Kahn transmite Guvernului să nu se aştepte la mari realizări în anii care urmează, însă îndeamnă autorităţile să transimtă mesaje optimiste către populaţie. „Guvernul trebuie să vină cu mesaje pozitive, deoarece România a revenit pe creştere”, spune oficialul Fondului, care adaugă însă că problemele vor continua să apară, mai ales, în zona creării de noi locuri de muncă.
Mesajele FMI
Performanţa economică este sub aşteptări, dar încă e posibilă creşterea economică în 2010.
Şomajul va continua să crească, inclusiv ca urmare a concedierilor care trebuie făcute la stat.
Politica fiscală a Guvernului nu este mulţumitoare, însă politica monetară a BNR a mai atenuat din efecte.
Adoptarea euro ar putea fi amânată, iar 2015 este cel mai optimist termen.
Legea responsabilităţii fiscale, adoptată
Profitând de prezenţa directorului FMI în Parlament, deputaţii din arcul guvernamental au forţat ieri adoptarea Legii responsabilităţii fiscale, în condiţiile în care astăzi ar fi expirat termenul convenit cu FMI.
Legea prevede interdicţia ca în ultimele 180 de zile dinaintea alegerilor generale să fie promovate acte normative ce conduc la creşterea cheltuielilor de personal şi a pensiilor din sectorul bugetar. După intrarea în vigoare a legii, cheltuielile totale de personal nu vor putea fi majorate pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor. Rectificările bugetare vor fi maximum două pe an, dar nu în primele şase luni de la adoptarea bugetului. Totodată, va fi înfiinţat un Consiliu fiscal format din cinci membri desemnaţi de Academia Română, BNR, ASE, IBR şi Asociaţia Română a Băncilor.