Conducerea BNR a decis ieri taierea dobanzii de politica monetara cu 0,5%, pana la 7,5%, minimul ultimilor doi ani, decizia fiind motivata de normalizarea situatiei politice si de perspectivele optimiste asupra inflatiei, considera analistii.
Primul beneficiar al reducerii dobanzii-cheie va fi cel mai probabil Ministerul Finantelor, care e de asteptat sa se imprumute mai ieftin de la bancile locale, iar acestea, la randul lor, mai ieftin de la BNR. Transpunerea ultimei decizii a BNR in piata creditelor in lei pentru populatie si firme depinde insa de evolutia dobanzilor interbancare. Din mai 2008, de cand BNR a taiat 2% din dobanda de politica monetara, creditele in lei s-au ieftinit cu 4-8%, dar populatia si firmele au preferat creditul in valuta, deoarece diferenta de cost a continuat sa fie ridicata.
Decizia BNR a surprins majoritatea analistilor, care se asteptau la o mentinere a dobanzii-cheie (ING) sau cel mult la o reducere cu 0,25% (BCR si Raiffeisen).
"Cred ca in spatele deciziei BNR au stat in primul rand clarificarea situatiei politice si bugetul pe 2010, care e in linie cu conditiile FMI. Un al treilea argument ar fi inflatia, previzionata de BNR la 2,6% pentru finalul anului. Desi in ianuarie vom avea o inflatie in afara intervalului tintit de BNR, sub impactul accizelor la tigari si combustibili, pe parcursul anului se va relua tendinta dezinflationista. De asemenea, un rol important l-a avut si reducerea presiunilor de depreciere a leului", ne-a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Impact imediat: reducerea dobanzilor interbancare
"Decizia BNR are la baza doua argumente principale: normalizarea situatiei politice, care permite recuplarea la acordul cu FMI, si perspectivele de dezinflatie. Trendul dezinflationist s-ar putea relua din martie, desi pe termen scurt vom avea un soc inflationist din accize. Pentru finalul anului prognozam o inflatie de 4%. Decizia BNR se va simti in piata daca si dobanzile pietei monetare vor urma tendinta", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Potrivit lui Dumitru, impactul imediat al deciziei bancii centrale a fost de reducere a dobanzilor de pe piata monetara, in vreme ce in piata valutara nu a fost nici un efect.
"Noi ne asteptam la o mentinere a dobanzii de politica monetara. E posibil ca BNR sa aiba perspective mai optimiste asupra inflatiei si cred ca a contat si reducerea tensiunilor din scena politica. Consideram ca ar mai putea aparea tensiuni atat la nivel politic, cat si la nivel social, de vreme ce au ramas etape importante de implementare a masurilor de reducere a dezechilibrului fiscal. Daca BNR nu va controla ratele de dobanda din piata monetara, e posibil ca impactul deciziei sa fie unul limitat", potrivit lui Vlad Muscalu, senior economist al ING.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune ca banca centrala da un semnal bancilor pentru ieftinirea creditelor acordate populatiei si companiilor si spera ca semnalul va fi luat in seama de banci.
Cum s-au resimtit in creditare reducerile dobanzii-cheie in 2009
Din mai si pana in septembrie 2009, BNR a taiat treptat dobanda de politica monetara, cu 2% cumulat, pana la 8%. Reducerea dobanzilor la credite s-a produs cu o intarziere de trei-patru luni, deoarece a trebuit ca bancile sa reduca dobanzile la depozite, de la niveluri foarte ridicate. "De cand a inceput BNR sa taie dobanda de politica monetara, bancile au redus dobanzile la creditele in lei si cu 8%. In ultima parte a anului am avut valuri de reduceri substantiale si la lei, si la euro de la toate bancile partenere. Cu toate acestea, lumea prefera creditul in euro, deoarece diferenta de cost fata de imprumuturile in lei se mentine ridicata. Creditarea in moneda nationala nu poate fi stimulata decat prin politici fiscale, de genul subventiilor partiale ale dobanzii, dar acestea lipsesc", afirma Anca Bidian, presedintele brokerului de credite Kiwi Finance.
