» In timp ce comunitatea elena, comunitatea israelita si comunitatea armeana din Galati au obtinut retrocedarea proprietatilor ce le-au apartinut, comunitatea turca a ramas si fara cimitir.
La Galati s-a ajuns la o situatie nefireasca pentru ca, daca vor sa isi pastreze traditiile religioase, membrii comunitatii turce din oras trebuie sa isi ingroape rudele in localitati din Dobrogea sau la Braila, pentru ca "cimitirul turcesc", care exista in cadrul Cimitirului "Eternitatea" a disparut. In anii ‘70, la "Eternitatea" inca mai era un sector de aproximativ doua hectare, unde existau cateva sute de morminte si locuinta unei familii de turci, care se ocupau de ritualuri. Unele dintre mormintele din "Cimitirul turcesc", vechi de sute de ani, aveau monumente funerare importante prin valoarea lor artistica sau arhitectonica. Dupa ce in 1982 autoritatile comuniste au "sistematizat" zona, au demolat locuinta si au mutat la bloc familia musulmana, care pe langa partea rituala se ocupa si de paza "Cimitirului turcesc", au inceput distrugerile monumentelor. Apoi, mafia locurilor de veci care a functionat dupa 1990 a profitat de faptul ca unii dintre etnicii turci s-au mutat din oras si a pus mana pe ce se putea. Au fost si cazuri in care cei care au plecat au vandut locurile de veci. Asa s-a ajuns ca vechiul "cimitir turcesc" sa mai insemne doar cateva morminte si o pancarta veche pe care scrie "Parcela turci – 195 morminte". In cazurile altor etnii, cum ar fi cea israelita si cea a rusilor lipoveni, nu s-a intamplat acelasi lucru, fiindu-le respectat dreptul de a-si pastra traditiile religioase. "Noi trebuie sa ne ingropam mortii in ziua cand au murit, de cand rasare soarele si pana apune. Trebuie sa avem locul asigurat. Cei de la Braila au totul asigurat, noi nu!", spune Feizdulah Fazant, vicepresedintele filialei din Galati a Uniunii Democrate a Turcilor. Comunitatea din Galati, care numara aproximativ 160 de membri, a depus un memoriu la Primaria Galati, prin care cere municipalitatii gasirea unei solutii. "si ei sunt ai nostri, trebuie sa gasim o rezolvare", ne-a declarat viceprimarul Nicusor Ciumacenco.
Proprietatile comunitatilor au fost retrocedate
Galatiul dinaintea anilor ‘50 era un port cosmopolit, in care convietuiau mai multe comunitati etnice puternice, care aveau si proprietati pe care le-au redobandit in ultimii ani. Comunitatea israelita si-a pastrat templul si sediul administrativ de pe strada Dornei si Cimitirul Israelit de pe str. Stefan cel Mare, si a obtinut in instanta retrocedarea imobilului de in care functioneaza Colegiul "Cuza". Primaria si comunitatea au convenit o chirie si colegiul va continua sa functioneze in aceeasi cladire. Comunitatea armeana a obtinut in instanta retrocedarea unui impozante cladiri de pe str. Sf. Spiridon si a catorva case. Comunitatea elena a obtinut in instanta retrocedarea cladirilor cinematografului Central, restaurantului Olimpic si, mai nou, a cladirii in care functioneaza Starea Civila. Interesant este ca, spre exemplu, comunitatea elena a investit in amenajarea "de top" a imobilului fostului restaurant, punand in valoare arhitectura cladirii si incasand bani frumosi pe chirii. In cazul comunitatii turce, lucrurile nu au mers la fel. O geamie care exista in zona portului a fost demolata in anii ‘50. "Poarta hanului vechi", un monument istoric cu arhitectura turceasca din centrul Galatiului, a fost distrusa in urma cu cativa ani, cand s-a trezit cineva care s-a gandit sa o "restaureze" turnand peste ea un "sarcofag" de beton.
