» Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova si singurul candidat pentru functia de presedinte al Republicii Moldova, a avut saptamana aceasta la Bruxelles mai multe intrevederi cu oficiali ai Comisiei Europene si ai Parlamentului European, prilej cu care a acordat un interviu Romaniei libere.
» R.l.: Ati spus ca va asteptati ca in 10 ani Moldova sa intre in Uniunea Europeana. Chiar credeti ca e posibil?
Marian Lupu: As spune ca e vorba de o perioada optimala. Una care ar tine cont de situatia la zi in cadrul UE, unde se resimte o anumita oboseala dupa ultimele extinderi. E normal. Pe de alta parte, noi, ca stat, nu suntem inca pregatiti pentru a accede la UE. Exista o cale de parcurs, teme pentru acasa care trebuie facute, un proces de ajustari ale tuturor sistemelor functionale din tara, insa cea mai importanta schimbare ce trebuie sa se produca este o schimbare de mentalitate. In acest sens, fiind o tara mica, insa avand capacitatile necesare si o orientare politica bine determinata pentru procesele de integrare europeana, aceasta perioada de maximum 10 ani ar fi o perioada optimala pentru ca Republica Moldova sa se regaseasca in familia statelor membre UE.
» R.l.: In 1989, imediat dupa caderea lui Ceausescu in Romania, un politician care atunci era inca in viata, Silviu Brucan, auzind alti romani care proclamau ca Romania avea sa intre de indata in UE, a spus – fiind ulterior foarte dusmanit pentru aceasta afirmatie – ca vor trebui cel putin 20 de ani pentru asta. Lucrul a starnit atunci un val de indignare. Iata ca au trecut, intr-adevar, aproape 20 de ani inainte ca Romania sa intre in UE, si totusi ea s-a aflat intr-o pozitie mult mai solida decat Moldova. Nu vi se pare totusi perioada de 10 ani mult prea optimista?
Marian Lupu: Eu gandesc ca ar putea fi una realista. Lucrurile s-au mai schimbat din anii ’90 pana in prezent. Exista un angajament foarte puternic al elitei politice de la Chisinau, exista apoi marea dorinta a societatii pentru integrarea europeana. Circa 80% din populatia tarii pledeaza in favoarea integrarii in UE. Desigur, in multe cazuri aceasta perceptie este una naiva, pentru ca sunt vazute doar avantajele acestui proces si mai putin sunt vazute costurile si eforturile ce trebuie depuse. Avand insa aceasta situatie geopolitica pe care o avem astazi si procesele ce se desfasoara in regiune, cred ca e o perioada rezonabila.
» R.l.: Dorinta unei tari de a intra in UE e un lucru, insa sansele de a fi acceptata sunt cu totul altceva. Ati pomenit "oboseala" Uniunii dupa atatea extinderi. Exista alti candidati care isi asteapta randul inaintea Moldovei: Croatia, Turcia, Islanda. Nu credeti totusi ca va urma o perioada de pauza, in care UE va cauta sa se integreze intern, sa-si consolideze institutiile, inainte de a continua acest val de extinderi care totusi a destabilizat-o?
Marian Lupu: Noi intelegem foarte bine ca UE are nevoie sa se transforme intr-o structura eficienta si atractiva pentru tarile candidate. Dar zic eu ca 10 ani ar fi o perioada destul de bunicica si suficienta pentru a desfasura reformele structurale ce vor permite functionarea cu succes a UE. Bine, Moldova nu poate fi pusa in acelasi rand cu Islanda sau Croatia. Noi nu suntem in cadrul pachetului Balcanilor de Vest, cu toate ca am pledat foarte mult pentru aceasta optiune. Suntem la moment de rand cu Ucraina si alte foste republici sovietice in pachetul Parteneriatului Estic. Nu este cea mai favorabila optiune, dar e unica la momentul zilei de astazi.
» R.l.: Relatiile cu Romania raman insa un element fundamental. Romania are un drept de veto in chestiunea cooptarii Moldovei in UE. Asa cum micuta Slovenie a blocat recent negocierile cu Croatia, la fel Romania poate bloca oricand ipoteticele negocieri cu Moldova. Cum definiti dumneavoastra problema identitatii moldovene? Sunt moldovenii romani?
Marian Lupu: Eu nu cred ca calea integrarii Moldovei in UE sa poata fi conditionata de aceasta problema identitara. Trebuie sa aplicam standarde politice, juridice si – de ce nu? – etice. Este singura cale pe care poate fi bazat acest dialog. In contextul drepturilor omului per ansamblu, noi trebuie sa avem si libertatea de autoidentificare. Da, avem persoane care se identifica drept romani. Aceste persoane au tot dreptul la aceasta alegere. Concomitent, avem un numar impunator de persoane care se identifica drept moldoveni. Dincolo de acest fapt avem multi rusi, ucraineni, gagauzi, evrei, bulgari si multe alte grupuri etnice. Nici in Europa nu exista state cu o societate monoetnica. Acest adevar trebuie inteles si la Bucuresti. Poate ar fi cazul sa urmam exemplul relatiilor dintre Germania si Austria, un exemplu foarte apropiat de noi.
» R.l.: Politicienii romani nu contesta insa identitatea culturala moldoveneasca, dupa cum nu o contesta nici pe cea ardeleneasca sau olteneasca. E vorba aici de fictiunea "limbii moldovene". Noi acum ce limba vorbim impreuna? In Austria, nici un politician, cat de nationalist, nu a pretins ca vorbeste "limba austriaca". Se vorbeste limba germana. Credeti ca vi s-ar zdruncina pozitia daca ati spune oficial: "Uitati, noi, moldovenii, vorbim de fapt limba romana"?
Marian Lupu: Nu este vorba de zdruncinarea pozitiei mele, nu este vorba de pozitionarea mea personala. si in calitatea mea de candidat la aceasta functie de sef de stat, dar si ipostazele mele precedente, precum cea de speaker de Parlament… asa sunt eu facut sa caut solutiile care ar fi cele mai potrivite pentru intreaga societate a Republicii Moldova. Or, sa fie cu iertare, eu gandesc ca noi avem la momentul de fata un sir intreg de alte subiecte: economia, protectia sociala, sistemul de educatie, sanatatea, care trebuie sa fie puse in prim-plan.
