» Spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in Slovacia si in Polonia vecine, in Cehia descentralizarea administratiei nu a dus la umflarea aparatului birocratic, ci la diminuarea lui.
» Principala administratie si birocratia pe care simplul cetatean ceh le are insa de infruntat sunt la nivelul cel mai de jos, al comunelor.
» Comuna, in Cehia, este o entitate administrativa cu cel putin 3.000 de locuitori. Comunele sunt conduse de un consiliu local, ai carui membri sunt alesi si care, la randul lor, aleg sau destituie primarul.
Dupa caderea comunismu-lui si separarea Cehoslovaciei in doua state distincte, Cehia si Slovacia au luat doua directii diferite in chestiunea restructurarii administratiei locale. In vreme ce Slovacia a introdus mai multe valuri de reforme, iar ultima dintre ele, cea din 1999, era anuntata ca fiind menita – nici mai mult, nici mai putin – sa defineasca "natura statului slovac", Cehia a ales o cale mult mai modesta. Initial, in ambele tari birocratia comunismului s-a prabusit, iar plecarea multora dintre functionarii vechiului regim a fost insotita si de plecarea spre sectorul privat a multora dintre tinerii functionari competenti si nepolitizati.
In Cehia, reforma administratiei publice s-a petrecut intr-o maniera mult mai haotica si neplanificata decat in Slovacia, unde de-a lungul deceniului ’90 birocratia statului a fost sistematic fagocitata si colonizata dinauntru de catre partidul nationalist Miscarea Pentru o Slovacie Democratica (HZDS), al autoritarului Vladimir Meciar, care a fost de trei ori prim-ministru slovac si a carui formatiune politica ajunsese sa controleze serviciul public la fel de bine precum odinioara partidul comunist.
Lupte politice au avut loc permanent si in Cehia, inca de la scindarea Cehoslovaciei, intre partizanii descentralizarii administratiei locale, care sunt social-democratii (CSSD) si adversarii lor, conservatorii din Partidul Civic Democrat (ODS), al actualului presedinte Václav Klaus, care se opuneau ideii de autonomie a administratiilor locale, desi aceasta autonomie e garantata prin Constitutie. Liderul conservatorilor din ODS, Václav Klaus, a afirmat intotdeauna ca descentralizarea risca sa duca la "destramarea" statului si ca disparitia controlului direct al guvernului asupra bugetului regiunilor ar spori riscul unei inflatii necontrolate.
Atunci cand social-democratii au fost la putere, dupa 1998, ei au reusit sa obtina formarea a 14 parlamente regionale pentru cele 14 regiuni/kraje (13 regiuni plus capitala, Praga), numai ca puterile acestora, in special in domeniul invatamantului, al serviciilor sociale si al culturii, au ramas in buna parte vagi si rau finantate. Chiar si dupa aprobarea legii, sistemul ceh al finantelor publice a ramas in continuare cu totul centralizat, intrucat conservatorii din ODS considera ca a le acorda regiunilor prea multe puteri ar duce la slabirea disciplinei fiscale.
In mare, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in Slovacia si in Polonia vecine, in Cehia descentralizarea administratiei nu a dus la umflarea aparatului birocratic, ci la diminuarea lui. Tot asa, faptul ca in Cehia principalele formatiuni politice se neutralizeaza si se controleaza reciproc in permanenta a impiedicat feudalizarea birocratiei si crearea unui sistem de clientelism profitabil partidelor.
Un alt punct in care Cehia se deosebeste de tarile vecine in chestiunea administratiei locale este si acela ca, daca e adevarat ca guvernele succesive au reusit sa mentina sau sa reduca birocratia, in schimb nu au reusit – sau nu au vrut – sa le acorde functionarilor administratiilor locale un statut coerent. Abia sub presiunea Uniunii Europene, in timpul negocierilor de aderare, Cehia a adoptat o lege a ser-viciului public. Descentralizarea si crearea regiunilor au intervenit, asadar, doar la zece ani dupa caderea comunismului. Abia atunci administratiile locale au ajuns sa nu mai fie la discretia birocratilor din capitala. Doar atunci profesorii din provincie au inteles ca nu mai pot fi dati afara pentru ca asa a decis un functionar din minister, tot atunci a aparut posibilitatea recursului local, iar pentru acte administrative si decizii locale s-a putut merge in capitala de district, si nu obligatoriu la Praga, ca inainte.
POLITIA: Descentralizare
Un exemplu de descentralizare cu care si cehii se obisnuiesc greu este descentralizarea politiei. Cehia poseda astazi doua corpuri de politie distincte: politia ceha nationala si politiile municipale. Acestea sunt independente una de alta, sunt reglementate de legi distincte si au misiuni diferite. Politia nationala poate actiona pe intreg teritoriul tarii si depinde de Ministerul de Interne. Politiile municipale depind, in schimb, de primariile locale si de administratiile regionale. Ministerul de Interne nu are autoritate asupra politiilor municipale. Asa se face ca in majoritatea oraselor Cehiei cele doua corpuri de politie se regasesc actionand in paralel, cu atributii, bugete si functionare diferite.
TRADITII: CORUPTIA
Birocratia ceha, care are radacini multiseculare si ocupa un loc important in cultura tarii (de-ar fi numai sa amintim opera lui Kafka), a cunoscut pana la urma o serioasa ameliorare in functionarea ei, in special in urma presiunilor europene si a eforturilor guvernelor succesive de a adera la UE, si asta in ciuda absentei unor structuri financiare proprii echivalente cu cele intalnite in administratiile locale din democratiile occidentale. Multe probleme raman insa, una dintre cele mai recurente fiind coruptia.
COMUNA: Celula de baza
Principala administratie si birocratia pe care simplul cetatean ceh le are insa de infruntat sunt la nivelul cel mai de jos, al comunelor. Comuna, in Cehia, este o entitate administrativa cu cel putin 3.000 de locuitori. Comunele sunt conduse de un consiliu local, ai carui membri sunt alesi si care, la randul lor, aleg sau destituie primarul. Primarul in Cehia nu este, asadar, ales separat si nu depinde de administratia centrala, ci este doar un functionar responsabil in fata democratiei locale.
Administratiile comunale sunt, astfel, cele care se ocupa in mod direct de tot ceea ce priveste starea civila, serviciile sociale, ingrijirea monumentelor si a cladirilor clasate, transportul, protectia mediului inconjurator si agricultura. In sfarsit, o particularitate a democratiei locale din Cehia este faptul ca administratiilor comunale le revine in sarcina misiunea speciala de a supraveghea respectarea drepturilor minoritatii rome.
