» Alaturi de exemple intens mediatizate ca Moara lui Assan, topul face dreptate unor cladiri din centrul vechi al Bucurestiului.
» Descrierile cladirilor si a distrugerii suferite de acestea sunt rezumate dupa descrierile din "Cartea neagra a Patrimoniului".
Topul a fost realizat pe baza exemplelor furnizate de "Cartea neagra a Patrimoniului", publicata de curand.
Trecand in revista ultimele doua decenii de protectie, dupa cum observa Peter Derer in introducerea albumului, se vede limpede ca situatia in domeniu este departe de a fi multumitoare. Chiar daca legislatia e operationala, ea nu este exploatata cum trebuie, din diferite motive, cum ar fi dezinteresul si coruptia. Totusi, principala explicatie a situatiei precare a patrimoniului national o reprezinta conduita proprietarilor: cati dintre ei sunt constienti ca detin un bun cultural? Sau, in cuvintle autorului deja citat, "cati dispun de "cartea tehnica" a monumentului posedat? Pentru a dezvolta o pedagogie a protectiei, continua acesta, nu ar trebui oare organizata masa proprietarilor de monumente pentru a li se preciza, in ultima instanta, drepturile si datoriile?
Hanul Gabroveni (Lipscani 86-88)
1. Hanul Gabroveni (in fapt hanul Hagi Tudorache) este unul dintre cele mai vechi vechi edificii din Lipscanarie si ar fi trebuit restaurat inca din anul 1990 de catre concesionarii de atunci. Intrucat acestia nu s-au achitat de obligatii, primele interventii au fost efectuate abia in 1998 de catre Ministerul Culturii si Cultelor – care, astfel, a incercat sa vina in sprijinul Primariei Capitalei. Din pacate, santierul a trebuit intrerupt un an mai tarziu, iar cladirea, inutilizabila, a suferit ulterior cel putin doua incendii. In 2006, imobilul a fost trecut in proprietatea publica a Primariei, administrarea fiind incredintata Centrului ARCUB. Acesta a anuntat la inceputul anului 2009 ca are fonduri pentru refacerea constructiei si ca intentioneaza ca receptia finala sa aiba loc in 2011.
Moara lui Assan (Silozului 25)
2. Construita in anul 1853, este prima moara cu aburi din Romania. In prezent, se afla intr-un stadiu avansat de degradare, din cauza vandalizarilor succesive si, in 2008, a unui incendiu stins dupa trei ore. Este clasificata in evidentele MCC ca monument istoric de valoare nationala si face parte din patrimoniul industrial.
Doua cladiri de pe strada Franceza (nr. 34-36)
3. Sunt doua cladiri specifice Lipscanariei, localizate pe una dintre fostele artere comerciale. Dupa decenii in care nu au fost intetinute, cele doua cladiri au fost abandonate si, in consecinta, in loc sa fie restaurate, au fost vandalizate. Cum au fost clasificate drept vulnerabile seismic (au bulina rosie), au sanse mari sa fie demolate.
Locuinta de pe Calea Mosilor (nr. 74)
4. Edificiul are o arhitectura specifica traseelor comerciale, cu pravalii la parter si locuinte la etaj – a carui decoratie e mai austera decat cea a edificiilor de pe strada Franceza (a fost construit pentru inchiriere). Etajele, nefolosite de ceva vreme, s-au degradat deja in mare masura, astfel incat, curand, nici parterul nu va mai putea fi folosit.
Locuinta de pe Calea Mosilor (nr. 82)
5. In mod cert, o casa locuita de cel care a detinut-o – de aici, o arhitectura elaborata si o decoratiune generoasa. Gradul de confort e atestat si de faptul ca accesul in locuinta nu se facea direct din strada, de pe trotuarul ingust si aglomerat, ci din mica gradina care preceda intrarea protejata de intemperii printr-un balcon.
Locuinta de pe strada I.C. Visarion (nr. 8)
6. Cladirea a fost una dintre componentele valoroase ale monumentului istoric constituit ca ansamblu arhitectonic de pe Bulevardul Lascar Catargiu. A fost, practic, o resedinta, si nu o simpla locuinta. Nefiind utilizata, locuinta a suferit cel putin un incendiu si o inundatie, fiind probabil si vandalizata.
Imobilul de raport de pe strada Ion Campineanu 2
7. Un santier inceput si apoi abandonat/amanat pe termen nedefinit este un pericol mai mare decat utilizarea permanenta a unei cladiri vechi, care, astfel, ii asigura macar intretinerea curenta. sansele de recuperare au scazut dramatic, iar imobilul de la intersectia I. Campineanu – N. Balcescu desfigureaza toata zona Universitatii.
Resedinta din Piata Romana nr. 7
8. Mai putin inalta decat vecinatatile realizate ulterior, precum sediul Academiei de Studii Economice sau edificiul Art Deco din spatele sau, cladirea formeaza o entitate unitara cu cea de la nr. 8, construita tot in secolul 19. Nu e exclus ca, din motive imobiliare, cladirea sa dispara si, impreuna cu ea, o parte din istoria orasului.
Spitalul PTTR (Sfantul Dumitru nr. 4)
9. Ultimele doua locuri sunt consacrate unor "restaurari" cu aer de carpaceala. Cladirea este o reluare istorista a clasicismului francez din secolul 17, ierarhia componentelor depinzand hotarator de acoperis. Actualul acoperis, stangaci proportionat, anuleaza ierarhia volumului si e mult prea saracacios cu restul cladirii.Imobilul de raport din strada
D.I. Mendeleev (nr. 42-44)
10. Mutilata prin imbracarea in materiale termoizolante, cladirea va fi cu siguranta patata de apele pluviale – care, in loc sa fie indepartate de fatada, se vor prelinge pe ea, din cauza suprafetelor rezultate prin termoizolare. Stratul gros a modificat proportiile, indepartand cladirea de la rafinamentului arhitecturii functionaliste.