» In Bulgaria, ca si in Romania, planificarea urbana s-a practicat intotdeauna cu buldozerul.
» Sectorul distribuirii apei este la fel de corupt ca oricare altul in Bulgaria, ceea ce a atras un lung lant de avertismente din partea Comisiei Europene de la Bruxelles.
Societatea civila bulgara a descoperit problema urbanismului ca si cea romana, abia dupa caderea comunismului. In comunism, unele orase, in primul rand Sofia, ramasesera relativ neatinse de poluarea industriala. Sofia, capitala, fusese intotdeauna considerata un oras "verde", presarat cu nenumarate parcuri, parculete si spatii verzi. Ansamblurile de blocuri din prefabricate erau inconjurate de centuri de gazon, iar de-a lungul bulevardelor aparea limpede utilitatea arborilor plantati de-a lungul deceniilor si care mai atenuau uratenia blocurilor. Dupa caderea comunismului, in deceniul 1990, o buna parte a spatiilor verzi din Sofia s-a deteriorat rapid. Multe parculete au disparut, acoperite de imobile comerciale, dintre care multe s-au construit fara sa se faca o evaluare urbanistica. Restrangerea spatiului verde a avut loc in paralel cu cresterea poluarii, in special a celei produse de trafic.
Statisticile primariei din Sofia arata, pentru anul 1988, ca in capitala existau in acel moment 3.300 hectare de spatiu verde, pe cand in 2005 aceleasi statistici aratau doar 2.000 ha, altfel zis, 1.300 ha de verdeata au disparut in spatiul a doar 17 ani. E limpede ca multe dintre permisele de construire au fost acordate de primarie pe baza unor date si coordonate falsificate. In multe cazuri, s-a construit chiar fara permis.
In ultimii ani, statisticile nu mai sunt deloc clare, probabil pentru a se putea ascunde cifrele reale si manevrele prin care suprafete de teren public au fost incredintate speculatiei imobiliare. Mai bine de un deceniu, populatia capitalei nu a reactionat sau a facut-o in mod dezorganizat.
O cercetatoare, Iskra Dandolova, a mers chiar pana la a pune pasivitatea populatiei pe seama fricii. Bulgarii au fost conditionati sa se teama de autoritati, teama care s-a combinat cu socul schimbarilor rapide de dupa 1989, precum si cu lipsa de solidaritate intre cetateni. Dupa anul 2000 a aparut primul embrion al unei forme organizate de protest. Prima asociatie a cetatenilor care a inceput sa protesteze impotriva degradarii spatiului urban a fost MLADOST (Tineretul), dupa numele unui cartier din Sofia.
Asociatia strange si face publice tot felul de date despre restituiri abuzive de terenuri, despre permise de constructie acordate pe baza unor date falsificate si despre o serie intreaga de exemple de functionari corupti. Asociatia depune aceste dosare la procuratura capitalei. Incetul cu incetul, in cartierele Sofiei s-au constituit cateva zeci de asemenea comitete de intitiativa, acoperind practic toate cele 24 de arondismente ale capitalei.
"Creste, dar nu imbatraneste" este deviza capitalei, Sofia. Cand a fost declarata capitala Bulgariei, in 1879, Sofia avea doar 20.000 locuitori. Astazi, in oras locuiesc peste 1,5 milioane de oameni, cifra aproximativa, daca ne gandim ca, in acelasi timp, in Sofia sunt inregistrate aproape doua milioane de automobile. Orasul este un amestec deconcertant de cladiri neobaroce in stilul occidental al secolului al 19-lea si orori staliniste din beton si ciment, unele instalate in plin centrul orasului. Iesind din centru se ajunge la succesiunea de blocuri care formau mandria tuturor statelor socialiste.
Deseori, acestea au fost ridicate prin distrugerea unor sate si targuri lipite de suburbiile capitalei. In Bulgaria, ca si in Romania, planificarea urbana s-a practicat intotdeauna cu buldozerul. Sofia a crescut enorm in timpul comunismului, iar dezvoltarea ei urbana s-a accelerat haotic dupa 1989, chiar daca construirea blocurilor din prefabricate a fost suprimata definitiv. In schimb, ceea ce s-a construit s-a facut fara nici o regula si fara a se incerca sa se ajunga la un minimum de urbanism. Sediile bancilor alterneaza cu biserici noi, cu hoteluri construite aiurea, cu statii de benzina si imobile de birouri printre care, din loc in loc, a mai ramas cate o casa veche.
Pe plan european, Bulgaria mai este cunoscuta si pentru foarte proasta calitate a canalizarilor sale. Sectorul distribuirii apei este la fel de corupt ca oricare altul in Bulgaria, ceea ce a atras un lung lant de avertismente din partea Comisiei Europene de la Bruxelles. In Sofia, pana si autoritatile sfatuiesc populatia sa nu bea apa de la robinet, din pricina poluarii si a slabului randament al statiilor de epurare.
Totusi, in ciuda rapacitatii speculatorilor si a disparitiei unor suprafete verzi foarte extinse, Sofia continua sa aiba un aspect verde si prietenos gratie siluetei permanente a Muntelui Vitosa, acoperit de paduri, unde iarna orasenii merg la schi.
"Orasele noi"
"Orasele noi" sunt acele aglomeratii urbane construite de comunisti de la zero, incepand din anii ‘50, pentru a adaposti noul proletariat adus de la tara, toti acei tarani care fusesera trimisi sa lucreze in fabrici in momentul marelui boom industrial prin care trebuia sa treaca orice tara socialista. Este vorba de orase precum Madan si Dimitrovgrad, care trebuiau sa serveasca drept modele industriale si urbane noii societati socialiste. Intr-un fel, se poate spune ca ele erau modele, pentru ca urbanismul socialist cerea ca populatiei sa i se asigure infrastructuri si servicii pe masura ce constructia avansa. Aceste orase erau construite, in general, in apropierea unor mine si zacaminte, in special de zinc si plumb.
Multi importanti lideri comunisti bulgari si-au inceput cariera in astfel de orase industriale. Dupa caderea comunismului, multe asemenea orasele industriale s-au prabusit. Aprovizionarea nu mai era organizata de partid, cererea pentru materii prime a scazut, un lant de mine si fabrici a trebuit sa se inchida. Personalul calificat si tinerii competenti au plecat spre centre urbane mai importante. Oraselele respective au devenit atunci un adevarat cosmar urbanistic. Majoritatea sunt situate in sudul Bulgariei, mult mai putin dezvoltat economic decat nordul, dar unde se afla principalele zacaminte de materii prime.
Abia dupa aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana, in acelasi timp cu Romania, in ianuarie 2007, regiunea sudului a incetat a mai fi considerata o zona sinistrata, deoarece a putut beneficia de importante ajutoare financiare de la Bruxelles, in cadrul programelor prin care se cauta atenuarea disparitatilor economice dintre regiunile UE.
» Speculatia din spatele ecologiei
Speculatia imobiliara se ascunde de multe ori chiar si in spatele unor proiecte asa-zis "ecologice". Un asemenea proiect, cu o valoare de un miliard de euro, prevede construirea unor ansambluri de vile in regiunea plajelor din Karadere, in nord-estul Bulgariei, pe una dintre putinele zone de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre unde inca nu s-a construit nimic pana acum. Plajele din Karadere sunt inca neatinse si se poate ajunge la ele traversand paduri de stejari si zone de verdeata clasate ca rezervatie naturala in cadrul programului european "Natura 2000". Promotorii vor sa construiasca acolo cinci ansambluri de vile despre care afirma ca nu vor emite nici un fel de reziduuri poluante si care vor mai beneficia de doua lacuri artificiale si de iesire la mare.
Proiectul i-a fost propus marelui arhitect britanic Norman Foster, cel care a reconstruit Reichstag-ul din Berlin. El include, teoretic, faptul ca automobilele vor fi interzise in zona, unde se dau asigurari ca nu vor circula decat vehicule electrice. Faptul ca asemenea proiecte pot continua nestingherite fara ca autoritatile sa intervina nici macar atunci cand se construieste in zone protejate aduce argumente in favoarea celor care acuza intreaga clasa politica din Bulgaria de coruptie. Din fericire, societatea civila incepe sa dea importante semne de mobilizare.
