Deficitul de cont curent s-a redus cu 73,3% dupa primul semestru, pana la 2,37 miliarde euro. Investitiile straine directe au continuat sa acopere confortabil intreg deficitul de cont curent, dupa ce au urcat in iunie cu 400 milioane euro, pana la 2,89 miliarde. Datoria externa pe termen scurt s-a rostogolit in proportie de 85% pe primele sase luni.
Necesarul de finantare al Romaniei, vazut ca un risc major prin nivelul ridicat din ultimii ani, s-a redus puternic in primul semestru din acest an, dincolo de orice asteptari, in special pe fondul ajustarii brutale a sectorului privat, care s-a resimtit din plin in contractia severa a economiei. Nevoia cea mai mare de finantare era indusa de contul curent, prin deficitul semnificativ pe care il inregistra in 2007 si 2008 – de 14%, respectiv de 12,5% din PIB. Iata ca, in doar sase luni, deficitul de cont curent inregistreaza o ajustare puternica, de 73,3% (sau de 6,5 miliarde euro), pana la 2,375 miliarde euro, comparativ cu nivelul din perioada similara a anului trecut. In plus, necesarul de finantare pentru acoperirea deficitului de cont curent a fost asigurat confortabil de investitiile straine directe, care au ajuns la 2,89 miliarde euro.
Largirea deficitului extern in iunie
Deficitul de cont curent a inregistrat in iunie cea mai mare adancire din acest an, cu 600 milioane euro. In precedentele doua luni – aprilie si mai –, deficitul de cont curent s-a adancit cu 469, respectiv cu 450 milioane euro. Chiar daca ajustarea deficitului extern s-a temperat usor in luna iunie, aceasta nu s-a datorat ajustarii deficitului comercial, ci din cauza intrarilor tot mai mici de bani de la romanii care lucreaza in strainatate. Potrivit datelor BNR, deficitul comercial s-a adancit cu 460 milioane euro in iunie, in vreme ce serviciile au consemnat un deficit de 54 milioane euro. Totodata, balanta veniturilor (fluxurile intre companiile locale si companiile-mama) a generat un deficit de 336 milioane euro, iar balanta transferurilor curente, care include absorbtia neta a fondurilor europene si fluxurile nete ale lucratorilor din strainatate, un excedent de 251 milioane euro.
"Largirea deficitului de cont curent in iunie nu a venit de la deficitul comercial, ci de la o evolutie proasta pe partea de transferuri – mai putini bani trimisi in tara de romani care lucreaza afara. In continuare, asa cum estimam inca de la inceputul anului, aceste transferuri se vor diminua si mai mult, deoarece recesiunea s-a adancit clar in Europa", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING bank Romania. Analistii ING vad pentru 2009 un deficit de cont curent de doar 4% din PIB, echivalentul a 4,7 miliarde euro.
Ajustare puternica la sase luni
Dupa primul semestru din acest an, deficitul de cont curent s-a redus cu 73,3%, la 2,37 miliarde euro. Deficitul comercial, principalul vector al deficitului extern, s-a ajustat puternic, dar ceva mai incet, cu 67,2%, pana la 2,96 miliarde euro. Serviciile au generat un deficit de 29 milioane euro, comparativ cu un excedent de 377 milioane euro in primul semestru din 2008. Pe de alta parte, excedentul balantei de transferuri curente a fost de 2,12 miliarde euro, compensand deficitul de 1,5 miliarde euro generat de balanta veniturilor.
"Rezultatele inregistrate de contul curent sunt in continuare bune. Corectia ramane puternica, iar exporturile isi mai tempereaza scaderea. In a doua parte a anului vedem un deficit de cont curent mai mare decat in primul semestru, astfel incat la finalul anului sa avem un deficit de 5-6 miliarde euro, sub 6% din PIB. De asemenea, cred ca deficitul va fi acoperit integral de investitiile straine directe si fondurile europene", ne-a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Potrivit acestuia, investitiile straine ar putea depasi 5 miliarde euro. "In zona euro partea cea mai dificila ar trebui sa treaca si am putea beneficia de investitii straine de peste 5 miliarde euro pe intreg anul. Trebuie remarcat faptul ca, in conditii dificile, Romania a ramas atractiva pentru investitorii straini.
Acestia se uita, mai degraba, la stabilitate decat la potentialul de crestere, iar statul va avea un rol tot mai important in asigurarea stabilitatii. Va fi o competitie si mai acerba pentru a atrage investitiile straine, al caror bazin este tot mai putin adanc. Avem nevoie de investitii mari in infrastructura, din lipsa carora am pierdut investitia Daimler, si asta nu trebuie uitat", a conchis Anghel.
85% din datoria externa pe termen scurt s-a rostogolit
Potrivit datelor BNR, datoria externa pe termen scurt, detinuta in proportie covarsitoare de mediul privat, a ajuns la finalul lunii iunie la 18,24 miliarde euro. Fata de nivelul de la inceputul anului, de 22,2 miliarde euro, datoria pe termen scurt s-a redus cu 3,9 miliarde euro, din care 1,2 miliarde euro s-au prelungit ca datorie pe termen mediu si lung. In conditiile in care serviciul datoriei pe termen scurt era de 18,9 miliarde euro, inseamna ca 85% din aceasta datorie s-a rostogolit.
