Institutiile europene si candidatii la alegerile pentru Parlamentul European cauta cu orice mijloace sa reduca absenteismul prefigurat la scrutinul continental ce se va desfasura intre 4 si 7 mai, insa reputatia forului legislativ al UE ar putea fi imposibil de revizuit in cele trei saptamani ramase pana la vot. Cea mai mare problema de imagine a Parlamentului European, care va alimenta absenteismul, este tot absenteismul, insa cel al europarlamentarilor. Veteran al Europei, care a intrat in PE in 1979 si s-a inscris in Partidul Popular European, italianul Jas Gawronsky are cuvinte grele pentru colegii sai mai putin interesati de lucrarile forului de la Strasbourg. "O treime din alesi sunt de-a dreptul lenesi. Nu urmaresc nimic, nu inteleg nimic si strica uneori imaginea institutiei", si-a aratat Gawrovsky indignarea intr-un interviu acordat recent cotidianului Corriere della Sera.
Si vicepresedintele de 10 ani al PE, francezul Gérard Onesta, care a anuntat ca renunta sa mai candideze, pleaca cu resentimente din PE. "Plec cu multa furie. Ultimul lucru care m-a infuriat a fost decizia de a nu publica cifrele (privind prezenta la lucrarile in comisii; PE a publicat numai prezenta in plen – n.n.). Asta ii acopera pe cei care nu vin nicioadata (la lucrarile PE – n.n.) si nu valorizeaza munca celor care vin. Cum vreti ca deputatii chiulangii sa inceteze cu aceste proaste obiceiuri daca nu ii tragem de maneca in mod public?", a declarat Onesta pentru AFP. Reputatia PE este afectata si de dispretul afisat de elitele politice nationale din unele state, care, in ciuda puterilor extinse dobandite recent de PE, considera forul o adunare nerelevanta, buna pentru cei care esueaza in politica nationala sau care nu au cu adevarat anvergura politica necesara.
Premierul italian, Silvio Berlusconi, a fost la un pas de a prezenta la europarlamentare o lista cu candidate recomandate numai de masurile 90-60-90, daca nu ar fi fost criticat public de nevasta de care acum divorteaza. Un alt scandal – cel al indemnizatiilor pentru plata asistentilor personali ai deputatilor europeni – a fost transat prin impunerea de reguli mai stricte in folosirea celor 15.500 euro de care beneficiaza fiecare dintre alesii europeni pentru plata asistentilor. Efectul negativ de imagine persista insa si se va reflecta in prezenta la vot de la inceputul lunii iunie. Conform sondajelor de opinie, rata de participare la europarlamentarele din acest an nu va depasi 34% in ansamblul UE.
