"Nimic nou pe frontul de Vest!", spune un raport oficial, dupa ce nenumarate vieti s-au pierdut pe campurile de batalie. Pentru felul in care a descris tragedia razboiului vazuta de un soldat german, pentru scenele sale de batalie inventive din punct de vedere tehnic si pentru denuntarea nationalismului fanatic si a militarismului, aceasta capodopera a fost desemnata cel mai bun film despre razboi din toate timpurile.
Majoritatea marilor filme americane de razboi au fost produse in apropierea celor doua deflagratii mondiale, fie facand propaganda, fie elogiind o victorie. "Nimic nou pe frontul de Vest" nu sufera insa de aceasta deformare. Realizat in 1930, intre cele doua razboaie, vehiculeaza valori umaniste si pacifiste, in nici un caz patriotice. Tocmai de aceea a stat sub tunurile partidului nazist german, aflat atunci in plina perioada de politica belicoasa.
Filmul respecta aproape fidel cartea cu acelasi nume publicata de marele prozator german Erich Maria Remarque in ianuarie 1929. Nuvela a fost initial refuzata de un editor, dupa care a vandut 1,2 milioane de copii numai in primul an. Remarque a devenit faimos pentru operele sale in care incrimineaza conflictele armate si prezinta pierderea valorilor europene traditionale. "Nimic nou pe frontul de Vest" a nascut controverse in politica vremii, obligandu-l pe Remarque sa paraseasca Germania.
Cartea nareaza intamplarile unui tanar recrut, de la deziluziile in fata propagandei si a opinei publice provocatoare, pana la experientele cutremuratoare de pe front. sapte tineri raspund initial apelului lansat de un profesor nationalist pentru a se alatura armatei germane, "ca sa faca ceva pentru Tara-Mama". Deziluzia va fi grea. Mai intai au de trecut antrenamentele nemiloase sub conducerea ferocelui Himmelstoss, un fost postas. Umiliti, baietii nu asteapta decat sa plece odata in batalie. Dar contactul cu focul este atroce: infernul din transee, bombardamentele intense, oboseala, foamea, frica… Este o demonstratie a ororilor razboiului, o carte profund antimilitarista, scrisa de un fost soldat, care, desi ranit pe front, a supravietuit primului razboi mondial. Cartea a fost arsa in public de nazisti in 1933, iar zece ani mai tarziu sora scriitorului a fost decapitata de acestia.
Din 1930 pana astazi aceasta pelicula, desi extrem de dura, a starnit lacrimi. Este o productie magnifica din punct de vedere cinematografic. Un film extrem de realist, cu scene care prezinta carnagii, soldati ciuruiti de mitraliere, personajul principal prins in transee cu un soldat dusman agonizand… In contrast, imagini sau sugestii lirice despre ceea ce ar trebui sa fie viata, cu prietenii, cu nebuniile adolescentei, cu desfatarea in fata frumusetii naturii.
Finalul este singura distinctie majora fata de carte. In nuvela lui Remarque, personajul principal, Paul, moare ca un erou. Sfarsitul nu i-a multumit destul pe producatori, asa ca au creat celebra "scena a fluturelui", la sugestia realizatorului ceh Karl Freund. Mana care se vede aici intinzandu-se catre vietate nu este de fapt a actorului, ci a regizorului Lewis Milestone. "Nimic nou pe frontul de Vest" a fost a treia pelicula care a obtinut vreodata un Oscar (si primul dintre filmele sonore distinse de Academia americana de filme). Regizorului Lewis Milestone, si el un fost combatant, i-a adus a doua statueta aurita pentru regie. Publicul de astazi considera probabil ca filmele de razboi sunt "Plutonul" sau "Apocalipsa acum", dar aceasta poveste clasica nu si-a pierdut nici una dintre capacitatile sale de implicare sau de socare. Ca studiu despre salbaticia si absurditatea razboiului, filmul ramane un jalon in istoria cinematografiei.
A fost realizat intr-o perioada de tranzitie a celei de-a saptea arte, cand cinematografia trecea de la filmul mut la cel insotit de o coloana sonora. De altfel, exista si o varianta fara vorbe a filmului. Este greu de imaginat o asemenea realizare, un film lipsit de texte precum: "Noi traim in transee aici. Luptam. Incercam sa nu fim ucisi, dar uneori suntem (…). Esti un om ca mine.. iar eu te-am omorat… iarta-ma! (…) Doamne, acesta este Franz Kemmerick, de numai 19 ani. Nu vrea sa moara. Te rog nu-l lasa sa moara! (…) Ororile sunt suportabile daca te multumesti sa te prefaci ca nu le vezi; dar te ucid daca te gandesti la ele (…). Tot mai credeti ca e frumos sa-ti dai viata pentru patrie? Primul bombardament ne-a invatat altceva. E murdar si dureros!".
Calitatea sunetului este foarte complexa pentru acei ani, mai ales in ceea ce priveste efectele speciale si contrastele cu momente de liniste. Scena finala, "a fluturelui", ilustreaza foarte bine acest lucru. Din cele 14 cadre, in primele 12 se aude un bombardament indepartat combinat cu cantecul melancolic al unei muzicute. In a 13-a secventa se aude suieratul unui glont, urmata de o liniste absoluta, pe masura ce mana tanarului face ultimele sale miscari. Tacerea continua pe tot finalul. Sunetul poate parea simplu astazi, dar comparat cu filmele din acea perioada a reprezentat o revolutie.
Desi a costat 1.250.000 dolari (o suma imensa pentru orice studio in 1929), filmul a fost un succes financiar.
Productia a insemnat zece saptamani de pregatire a scenariului si 17 saptamani de filmari. La realizarea scenariului au lucrat trei scriitori, care au luat in considerare si sugestiile regizorului.
Filmul a socat la vremea lui. In Franta, scena prieteniei dintre soldatii germani si tinerele frantuzoaice a fost cenzurata. Filmul a fost interzis in Italia pana in 1956. In perioada lansarii in Germania, nazistii, care inca nu se aflau la putere, au intrerupt derularea, strigand sloganuri razboinice si eliberand soareci in sala. In final, partidul nazist a interzis difuzarea in toata Germania, unde "Nimic nou pe frontul de Vest" nu a rulat in mod normal decat din 1956. In acest timp, germanii care doreau sa vada filmul aveau posibilitatea sa mearga in Elvetia, Franta sau Olanda, cu trenuri sau autobuze speciale.
Realizatorul a folosit la filmari veterani ai armatei germane care traiau in Statele Unite, ceea ce a contribuit la autenticitatea atmosferei. Scena in care intind cabluri pentru comunicare in transee a fost condusa de un soldat care a facut exact acest lucru in timpul razboiului.
Actorul Lew Ayres, care avea atunci 25 de ani, a obtinut o notorietate internationala datorita interpretarii sale in acest film. Lew Ayres a refuzat sa se inroleze in armata americana in cel de-al doilea razboi mondial, ceea ce i-a adus o scadere a popularitatii. Difuzarea filmelor sale a fost interzisa in circa 100 de cinematografe din Chicago.
Actorul Douglas Fairbanks Jr. si autorul cartii Erich Maria Remarque au fost amandoi luati in calcul pentru rolul principal.
Inainte de moartea sa in 1980, Milestone a avut dorinta ca studiourile Universal sa restaureze filmul si sa-l aduca la lungimea initiala. Cererea i-a fost indeplinita in cele din urma doar peste 20 de ani, iar aceasta versiune este cea care circula astazi la televiziuni si pe casete video.
Nimic nou pe frontul de Vest
Razboi, SUA, 1930, 2h 13 min.
Regia: Lewis Milestone.
Cu: Louis Wolheim, Lew Ayres, John Wray, Arnold Lucy, Ben Alexander
