In Republica Moldova au loc duminica alegeri parlamentare. Noul parlament va alege un nou presedinte, iar Vladimir Voronin de la Partidul Comunistilor va fi inlocuit. Miza schimbarii de la Chisinau este mai mare decat ar putea parea.
Republica Moldova ramane o zona gri: Rusia si Uniunea Europeana incearca sa nu piarda niciodata controlul total asupra ei. Aceasta pendulare intre Est si Vest se reflecta cel mai bine in relatiile cu Romania. Nu intamplator, campania electorala din Republica Moldova a dus si la racirea accentuata a relatiilor cu autoritatile de la Bucuresti din cauza incidentelor de la frontiera. Aproape 300 de cetateni romani/UE au fost intorsi din drum sub diverse pretexte, obligand Romania sa reactioneze public, cerand incetarea abuzurilor. si nu a fost singurul avertisment. Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru relatii externe si relatii de buna vecinatate, Benita Ferrero Waldner, a declarat ca Bruxelles-ul urmareste atent situatia.
Mesajul Comisiei Europene a aparut la numai o zi dupa ce premierul Republicii Moldova, Zinaida Greceanii, a declarat ca restrictiile de la granita nu pot fi considerate abuzuri: "Organele competente au avut motive bine intemeiate pentru a nu permite accesul acestor cetateni pe teritoriul national".
Potrivit tuturor acordurilor in vigoare, cetatenii romani nu au nevoie decat de pasaport pentru a intra in Republica Moldova. Dar nu la acordurile respective s-a referit primul-ministru moldovean. "Bruxelles-ul stie foarte bine", sustine doamna Greceanii, ca Romania "se implica in treburile interne ale Republicii Moldova". Bucurestiul a negat acuzatiile. Dar multi dintre cetatenii moldoveni care vor merge duminica la vot declara deschis ca sunt romani.
Toate partidele semnificative pe scena politica din Republica Moldova isi declara de cativa ani dorinta de integrare sau macar de apropiere de Uniunea Europeana. Demersurile in aceasta directie prin semnarea unui plan de actiune cu Bruxellesul au fost declansate in 2004 chiar de Partidul Comunistilor al actualului presedinte, Vladimir Voronin. Ceea ce nu inseamna ca acest partid a dovedit consecventa in acest parcurs, ci doar ca a reactionat in fata unui anumit context international. Revolutia Portocalie din Ucraina si Revolutia Trandafirilor din Georgia au incurajat o schimbare de macaz si la Chisinau. Aceasta, cu atat mai mult cu cat presiunea publica a devenit, la randul ei, mai puternica in favoarea Uniunii Europene.
O treime din populatia de aproape 3 milioane de locuitori ai Republicii Moldova lucreaza in spatiul comunitar, cu acte sau nu, iar banii trimisi de acesti oameni acasa ajung pana la 25% din produsul intern brut al tarii. Dar dupa ce Moscova a replicat cu brutalitate, atacand militar Georgia in august 2008, pedepsind-o in acest fel pentru intentiile autoritatilor de la Tbilisi de a se apropia de NATO, administratia de la Chisinau a inceput sa dea inapoi. (Este semnificativ faptul ca moldovenii se arata favorabili in proportie de 65% integrarii in Uniunea Europeana, dar ca aproape 50% din ei se opun unei eventuale aderari la NATO.) Aceasta pendulare intre Est si Vest se reflecta cel mai bine in relatiile cu Romania, care a sprijinit constant apropierea Republicii Moldova de Bruxelles.
Campania electorala si tabla de sah a regiunii
In mijlocul zgomotului electoral facut de o multime de partide, multe cu nume asemanatoare, doua gesturi majore ale presedintelui Voronin au radicalizat mesajele proeuropene ale principalelor formatiuni de opozitie. La 18 martie, presedintele in exercitiu a semnat la Moscova, alaturi de presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, si alaturi de liderul transnistrean, Igor Smirnov, o declaratie comuna pregatita de Rusia, care rastoarna inclusiv viziunea declarata a Moldovei de pana acum. Prevederea-cheie se refera la transformarea trupelor rusesti din Transnistria in trupe de mentinere a pacii sub egida OSCE. Cu alte cuvinte, Vladimir Voronin s-a aratat dispus sa renunte la invocarea angajamentului Rusiei facut la reuniunea OSCE din 1999 ca isi va retrage neconditionat trupele din Republica Moldova.
El si-a pus astfel intr-o situatie delicata nu numai propria echipa de negociatori in frunte cu ministrul de Externe, ci si partenerii occidentali din formula internationala 5±2 (Uniunea Europeana, Statele Unite, OSCE, Rusia, Ucraina ± Chisinau si Tiraspol). Demersul lui Vladimir Voronin s-a dovedit cu atat mai pagubitor cu cat, peste o saptamana, liderul de la Tiraspol a declarat drept persona non grata ambasadorii UE, SUA si pe cel al Cehiei, iar Chisinaul a fost nevoit astfel sa renunte la intalnirea din Transnistria. In plus, dupa cum spune analistul Dan Dungaciu, chestiunea Transnistriei nici nu mai suscita interesul electoratului, orientat in 2009 spre chestiuni mult mai practice. Vladimir Voronin a pierdut deci pariul electoral facut cu Moscova.
Campania electorala din Republica Moldova a dus si la racirea accentuata a relatiilor cu Romania din cauza incidentelor de la frontiera. Aproape 300 de cetateni romani/UE au fost intorsi din drum sub diverse pretexte, obligand ministerul Afacerilor Externe din Romania sa reactioneze public cerand incetarea abuzurilor. Bucurestiul a avertizat ca autoritatile din Republica Moldova isi pericliteaza astfel inclusiv relatia cu Uniunea Europeana. Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru relatii externe si relatii de buna vecinatate, Benita Ferrero Waldner, a declarat ca Bruxellesul urmareste atent situatia si ca "nu trebuie impuse nici un fel de obstacole calatoriilor legitime ale cetatenilor romani in Republica Moldova. Comisia intelege ca miercuri nu au fost inregistrate nici un fel de restrictii de acces si se asteapta ca aceasta situatie sa ramana asa", a precizat purtatoarea de cuvant.
Mesajul Bruxellesului a aparut la numai o zi dupa ce premierul Republicii Moldova, Zinaida Greceanii, a declarat ca restrictiile de la granita nu pot fi considerate abuzuri: "Organele competente au avut motive bine intemeiate pentru a nu permite accesul acestor cetateni pe teritoriul national". Ministrul roman de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat ca, potrivit tuturor acordurilor in vigoare, cetatenii romani nu au nevoie decat de pasaport pentru a intra in Republica Moldova. Dar nu la astfel de motive s-a referit primul-ministru moldovean. "Bruxellesul stie foarte bine", sustine doamna Greceanii, ca Romania "se implica in treburile interne ale Republicii Moldova".
Transnistria, esentiala pentru gazoductele spre Europa
Mai putin gaz spre Balcani din cauza unei explozii
Explozia petrecuta ieri la un gazoduct care trece prin Transnistria va afecta consumatorii balcanici, care vor primi o cantitate mult redusa de gaz rusesc. Anuntul a fost facut atat de ministrul Industriilor, Igor Stepanov, din guvernul autoproclamat al Transnistriei, cat si de presedintele Consiliului de administratie al companiei MoldovaGaz, Alexandr Gusev. Cantitatea de gaz transportata spre Balcani a scazut de la 40 de milioane de metri cubi la numai 24 de milioane, a declarat si purtatorul de cuvant al companiei ucrainene, Naftogaz. Tiraspolul a anuntat ca dupa explozia produsa ieri, in jurul orei 5.30 dimineata, compania TiraspolTransgaz a redirectionat tranzitul de gaze pe alte doua ramuri ale conductei. Romania nu este afectata de acest accident.
Competitorii bataliei electorale de duminica
Partidele din Republica Moldova pot fi categorisite dupa felul in care se raporteaza la limba romana. Partidul Comunistilor nu vorbeste limba romana, ci "limba moldoveneasca". Vladimir Voronin, care va fi inlocuit de la conducerea tarii de noul Parlament dupa doua mandate consecutive, vorbeste despre un stat independent al unei Moldove indivizibile. El da de inteles ca rusii, ucrainenii, gagauzii, bulgarii etc nu au motive de ingrijorare atata vreme cat la putere se afla Partidul Comunistilor, care garanteaza ca "toleranta si internationalismul" raman "valorile sfinte ale majoritatii moldovenilor".
Partidele din opozitie vorbesc insa limba romana, folosesc sintagma de "cele doua state romanesti", pledand pentru relatii stranse cu Romania si UE. Dar acestea raman proiecte pe termen lung. Pe termen scurt, toate partidele vorbesc despre nevoia de eliminare a saraciei, de salarii si pensii mai mari si de combatere a coruptiei. Dar dupa cum spunea analistul Igor Munteanu, "programele electorale arata mai degraba ca o lista de cumparaturi decat ca unele cu obiective clare, exacte, cu expertize in spate si oameni care isi pot expune public competenta". Mai mult decat aceste programe pe hartie, ceea ce conteaza cel mai mult, adauga analistul Dan Dungaciu, este speranta pe care o poate aduce oamenilor o eventuala schimbare.
Potrivit sondajelor de opinie, Partidul Comunistilor, la putere din 2001, se afla pe primul loc in intentiile de vot, urmat la mare distanta de principalele partide de opozitie. Partidul Liberal Democrat si cel Liberal ar obtine aproximativ 8 procente, iar Alianta "Moldova noastra" s-ar afla chiar in pericol sa nu depaseasca pragul electoral de 6%, cu sanse de a obtine putin peste 5 procente. Dar nu numai aceste partide contesta corectitudinea sondajelor electorale, ci si analistii, intr-o marja de circa 10%, astfel ca rezultatul alegerilor de duminica pluteste in incertitudine. Iar incertitudinea vine din mai multe motive.
Presedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, confirma ca probleme la granita au avut nu numai cetatenii romani care s-au indreptat spre Moldova in aceste zile, ci chiar si cetateni moldoveni care s-au intors acasa din Occident. El spera insa ca presiunea publica va fi suficient de mare incat, in ciuda presiunilor, cele mai multe voturi sa se indrepte catre "partidele democratice", adica propriul PLM, Partidul Liberal Democrat si Alianta "Moldova noastra". O eventuala cooperare a acestor partide ar putea duce la obtinerea celor 61 de mandate necesare pentru alegerea noului presedinte al tarii, din cele 101 ale Parlamentului.
Rezultatul scrutinului din 5 aprilie sunt insa suficient de imprevizibile incat viceliderul Partidului Liberal Democrat, Alexandru Tanase, sa declare ca nu exclude posibilitatea unor alegeri anticipate, in cazul in care Parlamentul nu reuseste sa-l aleaga pe noul presedinte. "Mai bine sa fie alegeri anticipate decat sa mai ramanem cu PCM." Dar indiferent de scenariu, nici unul dintre partide, fie la putere, fie in opozitie, nu a avansat numele vreunui candidat posibil. Fiecare asteapta rezultatele si inceperea de negocieri pentru alcatuirea unei Coalitii. Ea il va alege mai intai pe presedintele Parlamentului, apoi pe noul presedinte al tarii.
Vladimir Voronin
Presedintele Voronin nu mai poate fi ales pentru un nou mandat, dar va continua sa aduca multe voturi Partidului Comunistilor. El se afla pe primul loc in increderea electoratului, cu 39%. Numarul nehotaratilor este insa foarte mare, in jur de 20%.
Vlad Filat
Presedinte al Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat este potentialul candidat al partidului la presedintia tarii. Aceasta, daca rezultatele PLDM vor fi cele mai bune in randul partidelor de opozitie si se va alcatui o noua coalitie de guvernamant.
Dorin Chirtoaca
Alegerea tanarului candidat la Primaria Chisinaului in numele Partidului Liberal la alegerile locale din 2007 a fost interpretata drept semnalul unei posibile victorii a partidelor de opozitie la alegerile parlamentare din acest an.
