» Trezoreria Statelor Unite a facut public marti un plan de asanare a sectorului financiar american, care ar putea costa pana la 2.000 de miliarde $. Planul de Salvare Financiara a dezamagit insa pietele. Nici aprobarea in Senat a Programului de Redresare Economica nu a putut opri caderile semnificative inregistrate de bursele americane si europene.
Investitorii din intreaga lume, dar mai ales cei din Statele Unite, au primit cu scepticism strategia de redresare a sectorului financiar, prezentata marti de secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner. Indicii Dow Jones si Nasdaq au cazut cu mult peste 4%, in timp ce indicatorul cel mai cuprinzator, S&P, a inregistrat un recul de aproape cinci procente. Reactia – reeditata si in Europa prin scaderi ceva mai mici, dar superioare pragului de 3% – a fost, paradoxal, prima consecinta a Planului de Salvare Financiara (PSF) lansat de Geithner. Strategia, care, conform Trezoreriei, nu are cum sa dea roade intr-un timp atat de scurt, are ca scopuri reluarea creditarii si deblocarea sistemului financiar de peste Ocean, sufocat de activele toxice si de blocajul care sugruma asa-numita economie reala – sistemul economic, mai putin sectorul financiar.
Planul lui Geithner, care si-a declarat ca scopuri "mobilizarea capitalului privat" si recurgerea la fonduri de stat doar ca ultima solutie, a fixat patru obiective majore. Primul dintre ele consta in stabilizarea sectorului financiar si restabilirea increderii prin instituirea unor norme unitare de evaluare a sanatatii bancilor, prin "testarea" lor de catre organismul de reglementare pentru a li se aprecia fiabilitatea in conditiile crizei si – in caz de nevoie – finantarea lor cu fonduri de stat, sub rezerva unor conditii stricte pentru directionarea banilor exclusiv catre creditarea sistemului privat. Setul de conditii include limitarea dividendelor la 1%, interzicerea rascumpararilor de actiuni, precum si autorizarea speciala a achizitiilor de valori mobiliare la societati profitabile.
Un AVAB à l’americaine
PSF prevede, de asemenea, crearea unui Fond de Investitii Public-Privat care va oferi finantare guvernamentala de 500 pana la 1.000 de miliarde $, pentru a cumpara activele neperformante din portofoliile bancilor, alaturi de coinvestitori privati. Conform strategilor guvernului american, institutia – un fel de AVAB public-privat american – va permite vanzarea activelor toxice din portofoliile bancilor la preturile stabilite de piata.
Un alt obiectiv important este crearea unui fond de pana la 1.000 de miliarde din banii bancii centrale federale pentru finantarea pietelor secundare de credit, discreditate in buna masura de actuala criza. Pentru a absorbi riscurile acestor imprumuturi, Trezoreria va constitui un alt fond, de 80 miliarde de $.
Cel de-al patrulea pilon al PSF il constituie un fond de 50 de miliarde, menit sa opreasca avalansa de executari silite ale titularilor de credite ipotecare – practic o finantare a dobanzilor platite de debitorii insolvabili pe moment, care vor putea beneficia de o reducere a ratelor lunare platite pentru creditele ipotecare.
