In ciuda optimismului initial al guvernantilor, acum este cert ca Romania nu va fi ocolita de criza financiara, care se transforma deja intr-o criza economica majora. Deocamdata este prea devreme sa estimam cat de serios va fi impactul. In nici un caz nu vom trece de la plus 10% la minus X%, dar, avand in vedere impetuozitatea dezvoltarii din ultimii ani, chiar si o franare accentuata va insemna un soc puternic.
Dincolo de problemele evidente, criza ar putea avea insa si cateva efecte pozitive, toate derivate din necesitatea corectarii unor aberatii economice, sociale si politice care au insotit "boom"-ul romanesc.
1. Scaderea preturilor. Romania post-2000 a devenit un fel de Eldorado fara aur. Dupa zeci de ani de saracie, ne-am trezit in buzunar cu sume fabuloase. Nu castigate sau economisite, ci imprumutate de la banci. Aceasta bogatie instant, arvunita cu salariile pe urmatorii zeci de ani, a fost cel mai puternic drog inhalat in masa de poporul roman in toata istoria sa. Posibilitatea de a accede doar cu buletinul la tot ceea ce am visat in lunga iarna comunista – casa, apartament, masina, vacanta, televizor, aer conditionat, mobila IKEA, masina de facut paine – ne-a plasat pe o alta orbita. Ajutata de bancheri binevoitori, care ne zambeau si ne urau drum bun, Romania s-a teleportat intr-o noua dimensiune monetara.
Asa s-a ajuns ca un "cotet" confort doi in megalopolisul Barlad sa fie cumparat cu aproape 100.000 de euro, cu credit pe 40 de ani. Cand se vor reintoarce din stele, cei ce si-au pus in carca o asemenea povara nu vor fi asteptati de nici un comitet de primire. Bancherii care le-au confirmat evaluarea grosolana a "proprietatilor" s-au retras deja in chilii, unde fac matanii si cer indurare. Din fericire, o data cu ei vor disparea, macar pentru cativa ani, si creditele gonflabile. Fara ele, piata imobiliara va reveni cu picioarele pe pamant, iar ciulinii Baraganului nu vor mai fi cumparati la pret de trufandale. Implicit, criza le va rapi romanilor masochisti jugul pe care urmau sa si-l puna de gat pentru tot restul vietii lor.
2. Temperarea isteriei consumeriste. Accesul mai dificil la credite nu va atinge doar piata imobiliara. Cu mai putini bani, adevarati sau virtuali, la dispozitie, vom fi impinsi la mai mult discernamant in cheltuirea lor. Nu vom mai inghiti la orice pret si in orice conditii, asa cum se intampla acum, produse si servicii de care nu avem neaparat nevoie sau de calitate indoielnica. si poate vom ajunge chiar sa realizam ca viata noastra nu va fi ruinata fara ultimul model de telefon mobil sau fara o a doua masina. Poate de Craciun nu vom mai uimi din nou Europa cu giganticele cantitati de mancare si bautura pe care le cumparam pentru cateva zile de sarbatoare si din care o mare parte ajung la gunoi.
3. Scaderea inflatiei. Aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante urmari pozitive ale reducerii nivelului de lichiditati si ale scaderii consumului. Insa, pentru ca ea sa devina realitate, este necesar ca si clasa politica sa isi stapaneasca instinctele populiste si sa nu mai acorde bugetarilor cresteri salariale fara acoperire.
4. Trierea firmelor serioase. Orice moment economic dificil este si un test important pentru sanatatea companiilor. Cele care au prosperat doar profitand de cresterea economica si nu au investit serios in calitatea produselor sau serviciilor pe care le ofera vor avea probleme si poate chiar vor disparea de pe piata. Din acest punct de vedere, criza va consemna si un triumf al capitalismului autentic: de multe firme specializate in tepe se va alege praful.
Va fi poate prima ocazie sa ne simtim razbunati pe toti constructorii care fug cu banii sau iti termina casa cu doi ani intarziere, pe firmele de montat jaluzele care nu mai raspund la telefon cand le chemi sa-ti repare chinezariile care s-au stricat la doua zile si jumatate de la montaj, pe service-urile auto care iti tin masina sase luni ca sa-ti schimbe un cablu. Din fericire, companiile care isi respecta clientii, care aduc un plus de valoare in societate vor supravietui si chiar vor iesi intarite din criza.
5. Schimbarea atitudinii angajatilor si a angajatorilor. Astazi, daca esti apt de munca, nu ai nici o problema sa gasesti de lucru. Exista o abundenta de oferte de angajari. Ceea ce inseamna ca, daca patronul te sacaie cu tot felul de pretentii, ii poti da oricand cu tifla si te poti muta in alta parte, ba chiar cu un salariu mai bun. Cu mici exceptii, aceasta realitate nu a ajutat deloc la perfectionarea si profesionalizarea fortei de munca. Ba din contra. Faptul ca simpla schimbare a locului de munca iti garanteaza o crestere de salariu este una dintre principalele cauze pentru care productivitatea angajatilor romani este printre cele mai scazute din lume.
Evident, o vina echivalenta o poarta multe firme si manageri. Pe o piata atat de putin pretentioasa, s-a putut face profit si fara investitii in lucratori. Nu esti bun? Altul la rand! Un cerc vicios in care si angajatorii, si angajatii au devenit prizonierii neseriozitatii. Falimentele si somajul vor schimba complet paradigma. Cu un credit greu in spate si fara prea multe solutii, salariatul roman s-ar putea sa se gandeasca de doua ori inainte de a se decide sa dea cu piciorul unei slujbe. O firma obligata sa creasca nivelul calitatii pentru a supravietui pe o piata dificila se va intoarce, de voie, de nevoie, catre angajati. Va investi in pregatirea si fidelizarea lor si, implicit, se va gandi de doua ori inainte de a le da papucii.
Fara indoiala, pentru multi romani va urma o perioada foarte dificila. Insa raul care ne sta in fata s-ar putea sa fie unul necesar. O experienta care ne va obliga sa ne reintoarcem la judecati temeinice, la seriozitate, la disciplina, la responsabilitate. si care ne va reaminti ca la baza prosperitatii autentice sta doar multa munca.
