Romania "regreseaza pe toate fronturile in lupta anticoruptie", "toate cazurile de mare coruptie fiind acum intrerupte", se arata in raportul unui expert al Comisiei Europene, citat de agentia NewsIn.
Multe dintre masurile care au fost prezentate inainte de aderare "ca fiind esentiale in lupta anticoruptie au fost tocite in mod deliberat de catre Parlament sau de catre Guvern imediat dupa aderare", arata un expert al CE in raportul realizat dupa o misiune "peer review" in Romania, in noiembrie 2007.
In raport se arata ca "toate cazurile mari de coruptie la nivel inalt, demarate la scurt timp inainte de aderare si dupa multi ani de ezitari, au fost acum intrerupte si sunt, cel mai probabil, abandonate definitiv". Procurorii care se ocupa de cazurile de mare coruptie "sunt supusi unor presiuni dure in mass-media, inclusiv din partea ministrului Justitiei" (in acea perioada Tudor Chiuariu).
Expertul CE califica drept "ilogica" decizia Curtii Constitutionale in cazul Adrian Nastase, prin care imunitatea ministeriala se aplica si fostilor demnitari, aratand ca in alte state UE imunitatea se aplica doar ministrilor in functie si exemplificand cu ancheta deschisa impotriva lui Jacques Chirac, dupa ce acesta si-a incheiat mandatul de presedinte al Frantei.
Printre modalitatile de tergiversare sau blocare a dosarelor de coruptie sunt amintite restituirea dosarelor catre DNA pe motive procedurale si invocarea nulitatii absolute a unor probe.
"A existat dintotdeauna o impresie puternica legata de returnarea dosarelor catre procurori ca un mijloc la indemana pentru judecatori de a evita sa dea un verdict in cazuri delicate, mai ales in cele de coruptie", spune expertul european, adaugand ca tentatia de a face acest lucru este cu atat mai mare cu cat exista prevederea ca rejudecarea cauzei sa se faca de alta instanta decat cea care a decis restituirea dosarului. Expertul critica si utilizarea "constanta" a nulitatii absolute, chiar si in cazuri care nu privesc drepturile fundamentale ale acuzatului, aratand ca "noile amendamente la Codul de Procedura Penala prevad folosirea si mai intensa a acestei tehnici. De exemplu, probele obtinute intr-o ancheta condusa de un procuror fara competente materiale vor fi sanctionate cu nulitate absoluta, desi din punctul de vedere al acuzatului nu are importanta daca procurorul tine de sectia A sau B a procuraturii, atata timp cat ii sunt respectate drepturile fundamantale". Expertul analizeaza amendamentele adoptate la
23 octombrie 2003 de catre Parlamentul Romaniei si respinse de presedintele Traian Basescu, cum ar fi anuntarea prealabila a suspectilor inainte de perchezitii si de ascultarea telefoanelor, expertize "independente" ale probatoriilor la cererea acuzatilor, ridicarea pragului pentru "infractiuni cu consecinte deosebit de grave" la 9 milioane de euro prejudiciu. "Cum nici acquis-ul UE, nici legislatia internationala sau jurisprudenta CEDO nu cer astfel de garantii procedurale si cum in nici un alt stat membru al UE nu exista legislatie comparabila cu aceste amendamente, ele sunt exclusiv romanesti (…) Originile acestor amendamente raman un mister", afirma expertul european.
Razboiul contra DNA
Raportul analizeaza pe larg incercarile fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, de a desfiinta, practic, DNA. Au existat "multe indicii privind intentia Ministerului Justitiei de a dezmembra macar o parte din cadrul legal si institutional anticoruptie, mai precis DNA (…) Cand ministerul a incercat demiterea unuia dintre sefii DNA (procurorul Doru Tulus, n.r.), intre mai si octombrie 2007, ministrul Justitiei nu si-a limitat comentariile la cazul individual al respectivului procuror, ci a criticat in mod repetat si foarte dur DNA ca intreg. In octombrie 2007 se pregatea o ordonanta de urgenta care ar fi prevazut comasarea DNA cu DIICOT, ceea ce ar fi insemnat, practic, dezmembrarea DNA si inlocuirea procurorilor-sefi ai sai.
