O data cu intrarea in uniunea Europeana, romanii trebuie sa-i convinga pe oficialii de la Bruxelles ca stiu sa foloseasca fondurile nerambursabile care vor intra in tara. Numai agricultura va dispune in urmatorii cinci ani de aproximativ 10 miliarde de euro, bani destinati, printre altele, modernizarii fermelor, dezvoltarii satelor sau cresterii competitivitatii micii industrii agricole. Cateva mii de ferme si-au manifestat pana in acest moment intentia de a pune mana pe banii europeni. Vestea buna este ca, desi anii trecuti Romania s-a remarcat printr-o slaba capacitate de absorbtie a fondurilor, in 2008 agricultorii romani au prezentat proiecte cu o valoare de patru ori mai mare decat suma alocata pentru prima etapa. "Romania libera" va prezinta in numarul de astazi cateva exemple de proiecte depuse de firme din domeniul agricol, precum si etapele obtinerii unei finantari nerambursabile.
Rezultatele le vom vedea peste cativa ani, dar pana atunci insa avem exemplele intreprinzarilor care intre anii 2000 si 2006 au folosit fondurile de preaderare destinate dezvoltarii afacerilor. Incepand de maine, vom prezenta povesti de succes ale unor oameni simpli, care si-au cladit o viata mai buna dupa ce au facut proiecte viabile si au obtinut finantari nerambursabile prin programul SAPARD. Este vorba despre mici intreprinzatori care au dezvoltat ferme de animale, fabrici de lactate ori fructe sau care si-au construit si amenajat pensiuni agroturistice. Realizarile lor ar putea fi exemple demne de urmat si pentru altii.
Cea dintai etapa a acordarii finantarilor europene s-a finalizat in primele doua luni ale anului. In aceasta etapa s-au acordat finantari pentru trei componente ale programului: modernizarea fermelor, dezvoltarea satelor si cresterea competitivitatii micii industrii agricole. Ministerul Agriculturii a simplificat procedurile de alocare a fondurilor, iar solicitantii vor primi un avans de 10% din finantarea obtinuta.
Fermele se lupta pentru un miliard de euro
Ferma Interagroaliment Vaslui, specializata in cresterea pasarilor si panificatie, a obtinut o finantare de trei milioane de euro, bani pe care nu-i va mai returna, din fondurile europene destinate modernizarii fermelor. Interagroaliment este una dintre cele 1.400 de firme din agricultura care au depus proiecte in valoare totala de 292,8 milioane euro, in vederea obtinerii finantarilor europene nerambursabile din componenta Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) privind modernizarea fermelor. Pentru urmatorii cinci ani, fermele dispun de fonduri de peste aproape un miliard de euro, din care 80% sunt bani europeni si 20% de la bugetul de stat. Administratorul companiei, serban Lucian Nicolae, spune ca banii obtinuti il vor ajuta sa creasca de cinci ori activitatea companiei.
Nicolae declara ca a intampinat dificultati in accesarea fondurilor, reclamand schimbarile care au loc aproape zilnic in procedura de intocmire a documentatiei necesare, si este nemultumit de criteriile de acordare a banilor. "Marea problema a acestor programe o reprezinta criteriile de intocmire a proiectelor care sunt nedefinite, iar criteriile de alegere sunt arbitrare", a precizat Nicolae.
Grila de punctaj favorizeaza fermele de animale
Criteriile de acordare a banilor europeni pentru modernizarea fermelor sunt ordonate intr-o grila de punctaj care a avantajat ferme din Vaslui. Grila puncteaza la maximum, cu un scor de 20, investitiile facute pentru adaptarea la standardele Uniunii Europene si modernizarea fermelor de legume si de bovine pentru lapte. Ferma de porci are 10 puncte, la egalitate cu cea de oi. La acestea se adauga inca 7 puncte daca investitia reprezinta o exploatatie agricola infiintata pentru consumul propriu, dar care comercializeaza o parte din productia realizata. Daca beneficiarul are o varsta mai mica de 40 de ani si este membru al unei forme asociative, proiectul mai primeste inca 20 de puncte. Fermele agricole si de crestere a animalelor in sistem ecologic si cele aflate in zone defavorizate au, de asemenea, prioritate, genul acesta de proiecte cumuland 10, respectiv 8 puncte. Interagroaliment, de pilda, este situata in judetul Vaslui, un adevarat pol al saraciei inclus in zona cu cel mai scazut nivel de trai a Romaniei, Regiunea de Nord-Est.
Nicolae spune ca a avut experienta accesarii fondurilor din programul de preaderare SAPARD.
"In anul 2004, am achizitionat ferma de pui din comuna Zorleni, judetul Vaslui, in care am initiat investitii de modernizare finantate de programul SAPARD, constand in echipamente pentru zece hale pentru cresterea puilor de carne, furnizate de firma Schulz Germania.
Investitia fost terminata la inceputul anului 2006. Astfel, capacitatea fermei a crescut la 375.000 capete/serie", mai spune administratorul fermei. Spre deosebire de SAPARD, care acorda si el finantari nerambursabile pentru dezvoltarea agriculturii, PNDR ofera sprijin pentru o categorie mai mare de beneficiari, presupune simplificarea procedurilor de accesare, precum si un volum mai mare al fondurilor alocate, spune Gratiela Tiron, specialist in Ministerul Agriculturii. "Practic, din punctul de vedere al fondurilor alocate in cazul PNDR vorbim de un SAPARD pe an", a precizat Tiron.
COMPETITIE
» Fermierii cer cei mai multi bani
"Masura de sprijinire a exploatatiilor agricole este cea mai solicitata de catre fermieri. In principal, acestia solicita finantari pentru dotarea cu utilaje si pentru restructurarea fermelor pe care le detin, pentru a deveni competitivi pe piata Uniunii Europene", au explicat reprezentantii APDRP. In afara de Interagroaliment, suma maxima de trei milioane de euro a mai fost atribuita unei SRL din Ialomita, Ghenia Farm, care a cerut finantare pentru a-si pune pe picioare o ferma cu 480 de vaci de lapte. Inca cinci firme au primit 2,9 milioane euro pentru amenajarea unor ferme de pui, curcani, porci, capre. Din fondurile nerambursabile va fi finantat cu aproape trei milioane si un proiect de producere a energiei regenerabile (biogaz) in judetul Vaslui, initiat de firma Avicom.
