Se apropie luna iunie, se apropie alegerile locale. Se apropie, va reamintesc eu, comemorarea crimei de les-democratie pe care dl Iliescu o mai poarta inca, intacta, in spinare. Zilele trecute pupa icoane la nu stiu ce biserica dintr-o Moldova care-l mai voia, prin glasul unei cucoane, presedinte de tara. Sa-i fi spus cineva acelei cucoane ca un presedinte de tara democrata nu instiga bieti oameni cu instructie precara la crima? Inutil. Li s-a demonstrat asta de mii de ori, de la 13-15 iunie 1990 pana azi si efectul este nul. stanta pe care au fost trase aceste minti ramane in vigoare. Efectul, de asemenea.
La 18 ani dupa crimele propriu-zise, comise la ordinul FSN si al lui Ion Iliescu personal, un candidat din aceeasi directie la Primaria Capitalei se lauda cu fraudele din dosarul de profesor universitar si cu tatal sau, general de securitate! In ce tara continuam sa traim? Daca un pesimist ar fi indraznit sa propuna, acum cativa ani, adevarul ca dupa integrarea in Uniunea Europeana lucrurile vor merge la fel de rau din punct de vedere moral, multi ar fi clatinat compatimitor din cap, saracu’.
Ce sa mai spunem despre iluzia pe care am avut-o ca revolutia romana va schimba directia morala a acestui popor, ca nu vom mai vedea, cel putin in prima linie, canalii si lichele, ca se va instaura un fel de tribunal care va sanctiona prompt toate derapajele antidemocratice? Cati dintre cei proeminenti azi in politica si in comentarea ei nu spun ca nu regreta nimic din ce au facut, e drept, numai atunci cand "activitatea" lor anterioara revolutiei, fie de securisti, fie de lingai ai lui Ceausescu, este adusa la lumina de vreun ziar sau de CNSAS? Mult mai multi decat ne-am fi imaginat la 22 decembrie 1989 si chiar la 15 iunie 1990. si daca tot am citat initialele acelea, ceea ce s-a intamplat cu legea CNSAS spune mai mult decat o poate face orice comentariu.
Nu am iluzii pentru viitor. Nici aceia care nu s-au murdarit sub regimul Ceausescu nu sunt mai breji. Oricum, noua clasa politica, politicienii tineri sunt, ca si oamenii de afaceri de succes, in proportie de 90%, proveniti din aceeasi matca ceausista, securistica sau inalt-ceceista. Ca unii au devenit pesedisti, altii liberali, altii democrat-liberali? Pai daca astea se poarta acum…
In urma cu 18 ani, cand minerii au venit sa inabuse manifestatia pasnica, pentru democratie, din Piata Universitatii, lumea civilizata si-a intors ochii de la noi cu dispret. Poate ca era mai bine sa ne fi lasat in conul de umbra de atunci, pentru ca, asa, cu dreptul de libera circulatie restaurat, de care, recunosc, profit si eu din cand in cand, destul de rar, vedem cu totii ce fac ai nostri prin lume.
si daca exportam cruzime, nu cumva este ea aceeasi din anii inchisorilor comuniste? Nu cumva acesti oameni sau parintii lor isi exercitau salbaticia in mod organizat si ordonat de sus, impotriva "dusmanilor poporului", cei care facusera Romania Mare si alte asemenea "crime" impotriva cetatenilor romani? Iar uneltele din 13-15 iunie ale dlui Ion Iliescu ce altceva faceau decat ce fac acum cetatenii romani (poate nu toti chiar de etnie roma) prin tarile "surori" ale UE, dar mai ales prin Italia. Ar fi trebuit sa ne dam seama de cruzimea care zace in blandul suflet romanesc nu numai din Miorita, unde, orisicatusi, numai unul e eroul resemnat, ceilalti doi, dimpotriva, criminali, fie si inca potentiali. Ar fi trebuit sa masuram gradul de cruzime al concetatenilor nostri si cu salbaticia actului din 13-15 iunie 1990, comandat si prezidat de Ion Iliescu si ramas nepedepsit, probabil pentru vecie. Caci a fost un act de stat, cel de care trebuie sa legam vesnic in istorie numele Ion Iliescu. stiti, domnul acela care pupa icoane si-si face cruce, din cand in cand, prin biserici din Moldova.
