Nici in campania asta electorala pietonul nu conteaza. Toata preocuparea candidatilor, dar si a presei, si a celor care "iau atitudine" in vreun fel este canalizata spre traficul masinilor. Ca in fata lor se afla, de fapt, omul, asa cum l-a facut pe el Dumnezeu, adica in doua picioare si mergand pe jos, asta conteaza mai putin, mult mai putin. Sau, de fapt, deloc. Toti candidatii, toti analistii par a avea o singura problema, atunci cand vine vorba de trafic, de circulatie: pe unde sa treaca masinile cat mai fluent, unde sa le parchezi. Ca sa fiu drept, cate un ratacit mai deschide vorba si despre poluarea pe care o produce numarul supradimensionat de automobile din lumea aceasta, ceea ce poate parea ca se refera, macar indirect, la pietonii care inhaleaza fumul. Dar, avand in vedere antecedentele, cred ca nici cei care vorbesc despre poluare nu se refera la altcineva decat tot la soferii care mai trebuie din cand in cand sa deschida geamul si sa ia aer.
Bun, tema alegerilor locale e clara: masina, in primul rand masina. Dar pentru legislative am o sugestie: alesii viitori s-ar putea gandi de pe acum la o lege care sa-i imputineze drastic pe pietonii astia care incurca circulatia automobilelor cu pretentiile lor de a trece strada cand e verde pentru ei si cand vreun "master" are chef sa treaca el, cu masina lui. Verbul "a imputina" este folosit aici ca sa desemneze o tranzitie; din moment ce aceea cu care ne obisnuisem, zice-se, a trecut, avem totusi nevoie de una, ca sa nu ne pierdem obisnuinta si ca sa fie antrenati si urmasii nostri in acest sport al mintii si mai ales al trupului, cu precadere al stomacului. In fond, tinta este clara: disparitia pietonilor din orase, cel putin din cele mari. Astfel incat am putea, in timp, atinge un ideal deja formulat candva, poate unii dintre noi isi mai aduc aminte: "Cand cu ciuma lui Caragea, se pustiau orasenii prin sate si satenii prin campii."
Dar pe noi ne intereseaza numai partea mediana a enuntului: si anume ca orasenii care merg pe jos sa se refugieze in sate. Satenii, cati vor mai supravietui la data cand acest nou ideal va fi pe punctul de a se implini, vor putea ramane si ei pe loc, formandu-se astfel o comunitate mixta originala, intrucatva asemanatoare cu aceea pe care o instaurase comunismul, facand din sateni oraseni improvizati. Numai ca de data asta vor fi ei, satenii, cei care sa observe cum le corup orasenii obiceiurile si interesele, in timp ce prin orasele si cartierele-dormitor ceausiste, de pilda, era invers. Imaginati-va Bucurestiul cu trotuarele pustii, transformate, ca si acum, de altfel, in parcari, atat doar ca automobilistii care tocmai parcheaza nu mai sunt deranjati de trecatorii obraznici ce pretind sa treaca, ei, pe acolo. Propun ca, intr-un apendice al acestei legi frumoase, sa se prevada ca nici politistii care dirijeaza circulatia nu mai au voie sa stea direct pe carosabil, ci sa fie inlocuiti de motorizati, asa, ca fericirea automobilistica sa nu fie deloc umbrita. si daca vreun pieton obraznic va mai avea impertinenta sa circule prin oras, el sa nu fie totusi calcat fara mila de motorizati, nu, doar suntem o societate umana, ce dracu’, dar sa fie arestat si trimis intr-un lagar de reeducare pentru pietoni asemenea lui.
Aici sa invete toata ziua respectul fata de masina, care este prezenta principala a vremurilor noastre si careia, incet-incet, lumea i se va inchina in mod exclusiv, doar de Pasti sau de Craciun amintindu-si, vag, de Dumnezeu si de Fiul Sau, disparuti intr-un nor de fum de la esapamente. Acest respect sa-l invete toata ziua, intai in clase, apoi si practic, pe sosele special amenajate, unde soferi antrenati sa fie cat pe-aci sa dea peste el cand traverseaza strada, iar trotuarele sa fie invadate de masini si de soferi obraznici, care sa le dea peste bot pietonilor, pana cand acestia vor invata respectul definitiv fata de masina. S-ar putea introduce, dar ce zic eu "s-ar putea", ca e obligatorie, si o noua disciplina de invatamant de toate gradele, prescolar, scolar, preuniversitar si chiar universitar, care sa le insufle tuturor, de mici si pana aproape de ultimul drum, teama si respectul fata de automobil si automobilisti. Cu asemenea cetateni "constienti", societatea ar putea progresa extraordinar. De altfel, ceva asemanator a mai existat si in alte epoci: Hitler picta niste acuarele unde nu contau decat cladirile, pietonii erau un fel de umbre mecanice, incremenite pe strazi. Deci disciplinate.
