Comisia Europeana a anuntat miercuri la Bruxelles un pachet de masuri foarte ambitioase, pe care unii l-au numit "revolutionar", pachet menit sa acorde Europei un avantaj competitiv in cursa mondiala pentru gasirea unor energii alternative si pentru limitarea emisiei gazelor cu efect de sera.
Pachetul Comisiei, contestat de marea industrie inca inainte de a fi fost facut public, e structurat in jurul a patru masuri centrale, care se inscriu in prelungirea prevederilor Protocolului de la Kyoto. E vorba de doua directive noi (promovarea energiilor regenerabile si diminuarea emisiilor de carbon) si de modificarea unei directive deja existente, cea care stabileste conditiile comercializarii dreptului de a polua (statele pot cumpara de la altele o parte din cota de emisii de carbon alocata acestora). Se adauga la asta o masura care ar implica noutati tehnologice si care ar permite stocarea subterana a bioxidului de carbon emis de unele uzine, acestea fiind considerate atunci ca nepoluante. Costurile implicate de aplicarea acestui pachet de masuri propuse de Comisie au starnit deja ingrijorare in mediile industriale si chiar in anumite capitale ale UE. In privinta bioenergiei, Comisia face precizarea ca in acest moment doar 8,5% din "cocteilul" de energie provine din surse "verzi". UE isi propune ca procentul sa se ridice la 20% pana in 2020 in toate sectoarele (electricitate, incalzire, transporturi, industrie).
Fiecare stat din UE isi va vedea alocate obiective de realizat in functie de prosperitatea economica. In legatura cu comercializarea dreptului de a polua, Comisia a pus la punct o lista de circa 12.000 de intreprinderi care sunt mari consumatoare de energie. In viitor, cotele de bioxid de carbon si alte gaze cu efect de sera vor fi distribuite direct de catre Comisie. Actualmente, aceste cote, distribuite in functie de sectoare, sunt gratuite, dar, incepand din 2013, ele vor face obiectul unor licitatii. Emisiile de bioxid de carbon vor ajunge astfel sa coste din ce in ce mai mult, ceea ce va impinge in directia gasirii unor noi tehnologii, mai putin poluante. Fondurile obtinute din punerea la licitatie a dreptului de a polua vor fi investite in cercetare si in energia "verde".
Comisia estimeaza ca licitatiile vor aduce aproximativ 50 de miliarde de euro, care vor fi la randul lor investiti in cercetare. Cu exceptia intreprinderilor care vor avea mijloacele financiare de a plati pentru a polua, celelalte sectoare de activitate (transport, servicii, agricultura, locuinte) vor trebui sa-si reduca in 2020 cu 10% emisiile in raport cu 2005. "Exista sectoare de activitate in care companiile ce ar lua masuri de reducere a emisiilor poluante ar putea fi afectate, fata de cele care n-ar intreprinde nimic in aceasta privinta. O astfel de problema se rezolva cel mai bine printr-un acord international, dar trebuie sa acordam si siguranta juridica companiilor care vor lua intr-adevar masuri", a explicat Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene.
Laudat in public, pachetul de masuri e contestat in cateva capitale. Unele state membre in UE au facut presiuni asupra lui Jose Manuel Barroso chiar prin intermediul propriului comisar national.
"Eforturile suplimentare pentru realizarea obiectivelor propuse vor insemna cheltuieli mai mici de 0,5% din produsul national brut (PNB) pana in 2020. Aceasta inseamna cheltuieli de circa trei euro pe saptamana pentru fiecare cetatean din Uniune. Costurile inactiunii sunt de zece ori mai mari", spune Barroso.
Pachetul de masuri a fost transmis sefilor de stat si de guvern ai UE, care vor trebui sa se pronunte asupra lui in momentul reuniunii la varf din luna iunie, la sfarsitul presedintiei slovene. Franta, care va prelua presedintia UE in a doua jumatate a anului, va discuta apoi detaliile impreuna cu Parlamentul European, urmand ca intregul pachet sa fie aprobat definitiv la inceputul lui 2009.
» Romania este avantajata
Tara noastra nu se poate plange de pachetul propus de Comisie, intrucat Romaniei si Bulgariei li se permite o crestere cu 20% a emisiilor fata de nivelul din 2005, crestere care va fi calculata in functie de produsul intern brut. Cum o estimeaza europarlamentarul PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a PE: "Tarile care au un nivel scazut al PIB-ului isi vor mari cotele de emisii fata de cele din 2005, iar statele membre cu un nivel al PIB-ului ridicat isi vor reduce nivelul de poluare cu emisii fata de acest an reper. Astfel, statele sarace ale Uniunii vor avea posibilitatea sa le ajunga din urma pe cele cu o economie mult mai dezvoltata".
