Editura Logos a publicat o carte ciudata si exploziva, care in toata lumea a provocat reactii vii, de negare sau de aderare la ideile ei riscante. Reactiile de negare au fost mai numeroase, dar nu trebuie sa subestimam si celalalt versant. Un matematician american, provenit din imigranti polonezi, s-a hotarat la inceputul anilor 70 sa se retraga din aceasta lume si din recluziunea sa construita tocmai impotriva actualului sistem tehnologic sa declare razboi civilizatiei pe care a parasit-o, dar pe care o si detesta. Ideile sale contestatare poate n-ar fi atras atentia daca omul nu si le-ar fi insotit si de expedierea unor colete postale ucigase. Cazul lui a creat repede valva, mai ales ca FBI nu a reusit atat de usor sa-l identifice. Inchis actualmente, Ted Kaczynsky, Unabomber, atrage atentia tuturor, tineri, varstnici, intelectuali, oameni fara instructie. Cel care a tradus manifestul sau si i-a refacut biografia spectaculoasa realizand si un interviu cu ciudatul personaj nu este altul decat unul din cei mai interesanti autori lansati dupa 2000, Ovidiu Hurduzeu, scriitorul care traieste in California si tocmai de acolo a inteles care sunt viciile, slabiciunile si mai ales aroganta acestei lumi. Cartea sa, Sclavii fericiti, nu a trecut catusi de putin neobservata si ne-a ajutat sa ne punem numeroase intrebari. L-am intrebat de ce a acordat atata atentie acestui caz, cum crede ca va fi receptata cartea in tara noastra, de ce este lucrarea importanta. Iata raspunsul sau.
– "Unabomber, profetul ucigas" este o carte cenzurata in Romania. Nu este cenzurata de o instanta politica centrala. Nici de o autocenzura care ar interioriza niste bine definite "norme de partid". De data asta cenzura imbraca hainele ignorantei intelectuale, ale indolentei si nepasarii, dar si ale corectitudinii politice. Este de neconceput ca intr-o tara europeana, racordata la toate fluxurile informationale ale mileniului trei, publicarea Manifestului Unabomber intr-o carte mai larga despre "cazul Unabomber" sa fie trecuta cu vederea. Unui intelectual american sau francez, pur si simplu, nu i-ar veni sa creada ca la un targ de carte, de calibrul targului Gaudeamus, publicarea Manifestului (in traducere romaneasca) n-a atras decat atentia a doi scriitori (domnii Stelian Turlea si Sorin Lavric) si a unor reporteri curajosi "de la TVR Cultural". Era normal ca o astfel de carte sa starneasca proteste, dezbateri, laude sau controverse, asa cum a starnit oriunde s-a vorbit in lume despre Unabomber. Nicidecum tacere.
– Cum iti explici tacerea?
– Faptul ca in Romania nu s-a scris nimic despre "cazul Unabomber", nici macar atunci cand cazul "a explodat" in mass media occidentala (in 1997), ridica grave intrebari. Inainte de-a ne intreba inchizitorial sau cu subinteles de ce a scris Ovidiu Hurduzeu o carte despre Unabomber, poate ar fi bine sa sa ne intrebam cu ingrijorare: de ce blocheaza mass media din mainstream si "telectualii" nostri fluxul de idei? De ce se "dezbat" doar idei politic corecte?
Crima lui Unabomber nu este aceea de a fi un terorist. Despre teroristi s-au scris in Romania carti cu duiumul. Vina sa de neiertat este de a fi un terorist politic incorect.
-Tot terorist este…
– In "Sclavii fericiti" anticipam ca presa romaneasca se va alinia la corectitudinea politica a mass media din democratiile postindustriale. A fi politic corect, in ziua de astazi, inseamna sa aderi la dogmele vremurilor recente: mondializare tehnocomerciala, festivism, stangism, glorificarea insignifiantei si a status quo-ului. Mai inseamna sa critici neesentialul (de pilda, rasismul din societatile postindustriale), realitatile reziduale sau demult apuse (ordinea patriarhala).
Prin mijloace teroriste, Unabomber a demascat agenda diversionista a "corectitudinii politice" si a obligat lumea civilizata, macar pentru un moment, sa ia in discutie cateva dintre problemele de fond: totalitarismul tehnoeconomic, moartea "subiectului autonom", cinismul, conformismul generalizat, consecintele catastrofale ale Revolutiei industriale. si a propus o solutie radicala: o revolutie globala impotriva societatii industriale.
– De ce mass media si intelighentia politic corecta considera "nebunesti" ideile lui Unabomber?
– Pentru un simplu motiv: Unabomber dinamiteaza o utopie, acel "imperiu al binelui", cum il numeste Philippe Murray. Este vorba despre o lume absolut "pozitiva", fara antagonisme, fara contradictii. O lume din care orice manifestare violenta, fie ea fizica sau din domeniul intelectual (divergentele sau confruntarile violente de idei). trebuie sa fie lichidata. Daca Unabomber este taxat drept "nebun" nu trebuie sa ne mire. In "imperiul binelui", pe care ni-l propun oamenii politic corecti , toti cei care "nu sunt pe linie" trebuie neaparat sa fie "deranjati" la minte, sa sufere de o fobie. Nu poti sa discuti ideile lui Unabomber, asa cum nu poti sa discuti ideile unui eurofob sau homofob. Pentru "corectitudinea politica", ele tin de domeniul psihopatologiei, nicidecum de domeniul culturii.
"Rolul intelectualului este, printre altele, sa prevada ca o Casandra diferitele primejdii, orori si catastrofe", le spunea Vaclav Havel studentilor si cadrelor didactice de la Universitatea Stanford in 1994. Acest rol, pe care Unabomber l-a luat in serios, nu este insa permis in "Imperiul Binelui". "Catastrofele", si ele, trebuie sa fie ambalate intr-un mod politic corect, prezentate de o autoritate institutionalizata in asa fel incat sa nu puna in nici un moment sub semnul intrebarii realitatile status quo-ului. si Al Gore si Unabomber discuta problema catastrofei ecologice.
– De ce, la Gaudeamus, lansarea cartii lui Gore s-a bucurat de o acoperire mediatica maxima, iar lansarea Manifestului Unabomber a fost trecuta sub tacere?
– Buna observatie… Oare n-ar fi fost interesanta organizarea unei mese rotunde in care sa se discute ideile celor doi autori, asa cum s-a procedat in SUA, o tara de a carei libertate cred ca nu se indoieste nimeni? Ne plangem de blocarea ideilor in Romania. Cred ca ar fi mai corect sa spunem despre blocarea ANUMITOR idei…
– Poate exagerezi…
– Passons… In presa din mainstream, despre Gaudeamus, numai de bine. La editia acesta au fost mai multi vizitatori, vanzari mai mari, mai multe evenimente culturale prezentate in stil festivist. Hemingway – scriitorul targului. (Sper ca peste zece ani sa nu ne extaziem ca au fost redescoperiti Dante ori Cervantes…) "Riscai sa te imbolnavesti de diabet de atata dulce", mi-a marturisit un editor.
Carnavalul de la targul Gaudeamus a fost si cultural, si politic si completamente corect. L-au onorat cu prezenta lor si Basescu, si Iliescu. Cum sa indraznesti sa-l tulburi cu idei…?"
– Am o singura nedumerire. Oare ce ar fi facut Unabomber intr-un sistem totalitar, comunist ori nazist?
– Iti raspund alta data.
