» Deputatii romani si bulgari din Parlamentul European s-au gasit
de la inceput intr-o situatie ambigua.
» In momentul aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, pe 1 ianuarie anul acesta, parlamentele celor doua tari au trimis la Bruxelles un numar de deputati nationali, alesi in functie de compozitia politica a Legislativului national.
» De la bun inceput insa s-a stiut ca cei 18 deputati bulgari si cei 35 de deputati romani se aflau acolo doar provizoriu. Astfel ca activitatea celor 35 s-a impartit intre lehamite si exces de zel.
Majoritatea acestor deputati provizorii fusesera deja implicati in activitatea Parlamentului European intrucat erau deja observatori din partea tarilor lor, insa nici unul dintre ei nu avusese de infruntat alegeri europene. Cu toate astea, ei au fost impartiti, ca membri sau ca supleanti, in diferitele comitete si comisii parlamentare, uneori dupa criterii care nu au nimic de-a face cu orientarea politica sau cu pregatirea deputatilor. Astfel, deputata PRM de Neamt, Viorica Pompilia Georgeta Moisuc, din grupul – astazi dizolvat – al extremei drepte Identitate, Traditie si Suveranitate, a facut parte din Comisia pentru cultura si educatie, dar si, alaturi de alti deputati romani, din delegatia pentru relatiile cu China.
Cei 35 de europarlamentari romani s-au impartit intre patru grupuri parlamentare: opt au facut parte din Alianta Liberala (ALDE), noua au fost membri in grupul conservator (Partidul Popular European, PPE, crestin-democratii si conservatorii din Parlamentul European), 12 din grupul socialist, iar sase s-au afiliat grupului de extrema dreapta Identitate, Traditie si Suveranitate, grup care s-a dizolvat dupa retragerea celor cinci membri PRM. Socialistii s-au dovedit a fi grupul cel mai unit, votand intotdeauna in bloc. In schimb, cei noua PPE (cinci PD, trei UDMR si un delegat al Forumului Democrat al Germanilor din Romania) au activat in mod disparat, in functie de interesele de moment ale grupului lor. Grupul PPE a fost de altfel cel mai compozit, putine lucruri legandu-i pe membrii lui, dintre care unii de altfel nu corespund deloc profilului crestin-democrat traditional. Intrebat de "Romania libera" in ce consta natura crestin-democrata a PD, deputatul Marian-Jean Marinescu, unul dintre vicepresedintii PPE, a raspuns: si ce, noi nu suntem crestini? Membrii PD sunt romani, deci crestini!
Una dintre primele remarce sceptice in legatura cu rolul si importanta europarlamentarilor romani (si pana de curand a celor bulgari) este aceea ca, avand o dubla calitate, in acelasi timp de deputati nationali si de deputati europeni, se ajunge la o situatie in care s-a pus problema credibilitatii lor: in ce masura un politician care ocupa un scaun in parlamentul national – si mai ales intr-o tara atat de baroca politic, cum e Romania – putea sa se ocupe, sporadic, si de chestiunile europene? Un deputat cu multa experienta, cum e socialistul Adrian Severin, recunoaste ca aceasta dubla loialitate a fost privita de ceilalti deputati europeni cu o oarecare rezerva. "Sigur, situatia nu ne este imputata personal", spune Adrian Severin, "dar e cert ca anumite energii sunt consumate inutil si ca nu suntem priviti de colegii nostri ca fiind angajati intru totul in procesul constructiei europene. In schimb, deputatul PD Marian-Jean Marinescu e de parere ca dubla identitate parlamentara a deputatilor romani nu are nimic contradictoriu: se impaca foarte bine una cu alta! Este un principiu aici pentru toata lumea sa-ti aperi mai intai interesele tarii.
"Toti reprezentantii celor 27 de tari fac exact acelasi lucru! Trebuie sa ajungi la un compromis in lucrurile astea… desi stiti ca la noi in Romania termenul de "compromis" are o consonanta negativa", spune Marinescu. Intrebat insa inca o data daca faptul ca deputatii romani au o dubla cascheta, una de parlamentar roman si una de deputat european, nu-i impiedica cumva sa-si desfasoare activitatea, Marian-Jean Marinescu a recunoscut: "Este clar ca, daca vrei sa faci lucrurile asa cum trebuie, trebuie sa alegi una din caschete".
Asta i-a facut pe deputatii romani sau sa fie apatici, stiind ca interventiile lor vor fi privite cu condescendenta, dat fiind ca multi dintre ei se aflau acolo doar temporar, sau sa dovedeasca exces de zel, luand cuvantul ori de cate ori au putut, trimitand intrebari scrise Comisiei Europene (intrebari la care comisarii interpelati sunt obligati sa raspunda) si bombardand ziaristii acreditati la Bruxelles cu comunicate de presa. Deputatii UDMR (grupul parlamentar PPE) au facut parte din prima categorie, interventiile lor fiind rare si discrete, pe cand socialistii lui Adrian Severin s-au instalat bine in a doua categorie. Adrian Severin insusi, desi nu a fost decat un membru supleant al Comisiei pentru afacerile externe, a intervenit in permanenta in dezbateri, aducand chiar uneori o nota de umor. Asa s-a intamplat in momentul discutiei publice dintre membrii Comisiei parlamentare pentru afacerile externe si ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan. Acesta a criticat Romania pentru faptul ca nu a semnat inca tratatul de frontiera cu Republica Moldova.
Luand cuvantul dupa aceea, Severin s-a scuzat in fata intregii sali pentru faptul ca nu i se poate adresa lui Andrei Stratan in limba moldoveneasca, intrucat Parlamentul European nu ofera facilitati pentru traducerea in si din aceasta limba. Unii deputati s-au identificat chiar cu anumite teme.
Asa a fost deputata PC din grupul liberal ALDE Silvia Ciornei, care a lansat o declaratie scrisa prin care cere sprijinul europarlamentarilor din toate partidele pentru a oficializa o initiativa menita sa impiedice traficul cu femei, initiativa pe care a readus-o periodic in atentia Parlamentului si a presei. In interiorul Parlamentului European insa frenezia romanilor a fost privita cu indulgenta: "Era normal ca ei sa fie mai fragili politic – spune Antoine Ripoll, un purtator de cuvant pentru grupul PPE –, toata lumea stia ca ei erau aici provizoriu, dar precizam ca in acelasi timp romanii se adapteaza foarte bine, mult mai repede decat altii, in trecut sau in prezent".
Multi deputati romani si-au adus cu ei rivalitatile de acasa. La inceputul anului, de pilda, dupa primirea in UE, delegatia romana a facut sa nu se mai tina discursurile protocolare care au loc in parlament in momentul primirii unor noi membri. Cei 35 de deputati romani nu au putut decide cine ar putea citi discursul. Dat fiind ca delegatia romana nu a tinut acel discurs, atunci a fost anulat si cel al Bulgariei. Tot asa, in primavara, majoritatea deputatilor romani au plecat in mare graba la Bucuresti, intrerupandu-si activitatea de la Bruxelles, in plina saptamana de comisii parlamentare, pentru a vota propunerea de suspendare a presedintelui Basescu. Cei din PD au preferat insa sa ramana la Bruxelles. Cum a spus-o Marian-Jean Marinescu: "Partidul nostru a decis ca nu era nevoie. Votul acela era un lucru care nu avea nici o legatura cu politica. Iar voturile noastre oricum nu ar fi contat! Au existat si momente comice, ca atunci cand deputata PRM Viorica Moisuc s-a inscris cu o interpelare in plenul Parlamentului ca, spre surprinderea presedintelui parlamentului Poettering, ea sa nu fie prezenta atunci cand i-a venit randul.
Drepturi si obligatii
Deputatii isi primesc salariul din Romania si sunt platiti la fel de mult cat deputatii din Parlamentul national (nimic de-a face cu salariile de peste 10.000 de euro pe care le primesc deputatii italieni sau austrieci).
Totusi, ca toti ceilalti membri ai Parlamentului, si ei primesc fonduri pentru functionarea cabinetului si pentru angajarea unor asistenti, fonduri care se ridica pana la 14.000 de euro pe luna. La asta se mai adauga cheltuielile administrative – avion, cazare etc. – si diurna atunci cand au loc sesiuni. In administrarea acestor fonduri, romanii nu se deosebesc de ceilalti deputati europeni si se stie ca un europarlamentar poate economisi pana la 6.000 de euro pe luna, care se adauga salariului primit de acasa. Unii deputati castiga chiar si din diurna, de pilda vin marti la parlament si pleaca imediat dupa ce au revendicat diurna de luni pana miercuri. Aici insa totul depinde si de disciplina de partid, unele formatiuni politice fiind mai tolerante decat altele in chestiunea prezentei. in 2008, deputatii vor avea mai multe saptamani libere decat in acest an, practic cate una in fiecare luna de activitate parlamentara, intrucat anul urmator, 2009, va fi un an electoral. Deputatii romani rezultati din actualele alegeri nu vor avea, asadar, decat un mandat de doi ani. Acesti deputati vor avea de infruntat acasa lungul lant de mituri si reprosuri despre privilegiile "eurocratilor". Dar, dupa parerea lui Adrian Severin, "e vorba aici de rezultatul nefericit al unei mentalitati egalitariste mostenite din comunism. O mentalitate antielitista, forjata si alimentata de frustrari si tentatii nedemocratice".
Din nou pe liste
Majoritatea deputatilor romani candideaza la actualele alegeri europene. Ei isi bazeaza avantajul pe cunoasterea functionarii mecanismelor comunitare, precum si pe faptul ca, asa cum o spune Adrian Severin, "a nu candida ar insemna neseriozitate". Campania electorala pentru alegerile europene a avut loc insa fara ca multe adevaruri deranjante sa fie afirmate. Cum o spune inca o data Adrian Severin: "UE nu mai poate accepta multa vreme taranul roman cu toaleta in curte".