Nu mai e o noutate pentru nimeni daca spui ca scoala romaneasca traverseaza o criza adanca. Ne punem intrebarea daca aceasta situatie se inscrie intr-un "duh al timpului" sau a fost determinata de o serie de masuri gresite. E greu sa le trecem acum in revista. Dar prima care, intr-adevar, a fost ca un ghiont dat invatamantului nostru – aceasta sub aparenta unei false liberalizari –, pentru a-l impinge in prapastie, a avut loc in timpul ministeriatului Sora, care a decis scoaterea uniformelor din gimnaziu si liceu. Venerabilul filosof instalat atunci intr-un fotoliu de unde putea lua hotarari cu efecte grave in timp, nu si-a dat seama ca prin suprimarea uniformelor nu realizeaza defel mult-visata eliberare spirituala, ci, dimpotriva, le suceste mintile tinerilor aruncati intr-o centrifuga a pseudo-emanciparii. Chiar daca proverbul spune ca haina il face pe om, de data aceasta haina l-a stricat pe elev. Lucrurile sunt, fireste, cunoscute si nu mai are rost sa le reluam. Dar, asa cum, in 1990, FSN a aruncat intr-un mod iresponsabil pe piata milioane de lei vechi alimentand astfel inflatia, ministeriatul sora a pus, tot inocent, umarul la debandada ce avea sa puna stapanire pe scoala romaneaca.
Avand posibilitatea sa se imbrace cu tot ce le trece prin cap, tinerii au inceput sa-si faca de cap. Am fost profesor si stiu cam pana unde poate sa mearga insolenta elevilor, dar parca niciodata ca acum profesorul de liceu nu a ajuns mai agresat si mai umilit de cei care ar trebui sa-i respecte conditia de dascal.
Vestimentatiei tot mai provocatoare i se adauga si o malformatie a mentalului. Tinerii de azi nu se mai pot raporta la modele autentice. In mintea lor, falsul model a ajuns un idol care, asa cum avertiza Francis Bacon acum mai bine de jumatate de veac, face ravagii in viata celui care mai mult sau mai putin constient il slujeste.
Tipul modelului fals acum este taman fotbalistul. Ce stiu tinerii nostri despre fotbalisti? Ca au munti de bani, masini ultimul racnet, femei superbe. Isi trantesc un viloi de ramane pisicul in coada, iar toata lumea ii admira si le cerseste cu lacrimi in ochi bucuria calificarii. "Minunatii nostri baieti" au insa istoria lor. La randul lor foarte tineri, au avut parte de aceeasi tiranie a falselor modele. si lor li s-a indus aceeasi mentalitate gresita. Iar in felul acesta tot ce inseamna cu adevarat viata sportiva, chiar ascetica, a cazut pe planul doi sau trei. Mass-media a contribuit din plin la aceasta viciere a imaginii. Fotbalistul, in loc sa fie apreciat pentru meritele sale profesionale, este pretuit pentru viata sa mondena. El stie ca, fata de un gol pe care-l da in campionat, o noua achizitie sentimentala ii va aduce mai multa publicitate si va face din el un idol al generatiilor noi. Criza fotbalului romanesc careia ii suntem martori de cativa ani dubleaza, asadar, criza scolii romanesti. Falsele modele au erodat viata scolii, iar fotbalistii, devenind false modele, sunt minati si pana la urma compromisi in ceea ce fac. si ne mai miram ca performantele lipsesc… Generatia lui Hagi a insemnat un model in sensul cel mai bun al cuvantului. Ei si-au respectat profesia. Nu-mi aduc aminte ca despre viata lor sa fi circulat atatea cancanuri cum circula despre generatia lui Chivu. Raul nu e singur si se inlantuie. In toamna lui 1989, doream sa pierdem calificarea la Mondiale ca aceasta sa nu fie dedicata Congresului al XIV-lea al PCR. Acum, ce pot sa-mi doresc ca sa avem niste fotbalisti adevarati?
