» Primul "velomars" din Bucuresti a scos din sarite pe toata lumea, mai putin pe biciclisti, care s-au bucurat ca, pentru o jumatate de ora, au putut goni in voie, cu protectia Politiei, pe strazile Capitalei.
» Conform organizatorilor, romanii au o perceptie negativa fata de biciclisti, acestia din urma sfarsind prin a nu fi respectati nici de conducatorii auto, nici de pietoni.
» In Bucuresti, au aparut primele trasee pentru biciclisti, dar care nu sunt conforme normelor europene; in plus, pistele sunt ignorate de pietoni sau devin locuri de parcare.
Soferii si-au iesit din minti. In jur de douazeci de minute au asteptat sa treaca vreo doua-trei sute de biciclisti. Au claxonat isteric pentru ca, oricum, altceva nu prea aveau ce sa faca: rolul politistilor era tocmai de a le asigura biciclistilor culoar – pe Kiseleff, care a fost inchis intre Arcul de Triumf si Piata Victoriei, pe Victoriei, pe Bulevardul Libertatii, pana la Terasa Uranus din Rahova. O batranica grozav de nemultumita l-a luat la rost pe un agent stradal, spunand ca nu a pomenit in viata ei asa ceva, in timp ce biciclistii au trait un amestec de sentimente: razbunare, satisfactie, mandrie, sansa de a merge pe mijlocul strazii ziua in amiaza mare.
Cam asta a fost "velorutia", mica revolutie pe doua roti, desfasurata sambata, de ziua Bucurestiului (548 de ani de atestare documentara).
Sunt pareri cum ca e absurd sa bulversezi circulatia o zi intreaga doar pentru ca biciclistii sa-si reclame drepturile. Altii cred ca, de fapt, in afara de gustul de razbunare fata de soferii aflati in trafic, "velorutia" de sambata nu le va mai aduce mare lucru biciclistilor din Capitala. Poate doar un mai mare capital de antipatie in fata conducatorilor auto. Ambele puncte de vedere sunt justificate. Dar, pana la urma, trebuie sa recunoastem si asta, indiferent in ce tabara ne-am situa: nu a fost nici o tragedie ca, pentru cateva ore, sofatul a fost pus la colt in favoarea mersului (ecologic) pe doua roti intr-un oras in care, conform statisticilor, una din doua persoane se deplaseaza zilnic cu masina personala. Oricum, in jurul orei 18.00, lucrurile au revenit la normal si, pentru a te deplasa intre Uranus si Unirii, era mai sigur sa incerci sa faci slalom printre masinile parcate pe trotuar si pietoni decat sa intri in trafic. Iar in alte orase, de exemplu in Iasi, "ziua fara masini" are deja o traditie.
La ora 16.00, la Arcul de Triumf, nu erau mai mult de 100 de biciclisti. Pana la 17.00, cand s-a pornit "velorutia", s-au mai adunat in jur de 200: unii cu costume de bikeri, altii in blugi, unii cu scaune montate special pentru copii, altii in "tandem", unii cu biciclete pliabile, altii cu biciclete "flower-power" (gatite cu flori si frunze), unii biciclisti de ocazie, altii "exhibitionisti", altii seriosi, din categoria celor care participa la concursuri de ciclism, unii de 10 ani, altii de 60. Aceasta multime pestrita a traversat Capitala, de la Arcul de Triumf la Terasa Uranus, in aproximativ 20 de minute, fara incidente, fara golanisme.
Pentru ca nu e lucru usor sa fii ecologist in Capitala – un biciclist "prizand", la o calatorie prin centru, cantitati considerabile de aldehide, cetone, dioxid si monoxid de carbon, benzen si praf – la capatul calatoriei, fiecare "velorutionar" a primit un borcan cu aer proaspat, de imbuteliere si donatie ocupandu-se Asociatia "Bate saua sa priceapa iapa", initiatorul actiunii de sambata. Printre partenerii acestei asociatii se numara Prefectura Bucuresti si Primaria Generala, dar si Ambasada Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti. De altfel, insusi ambasadorul Olandei, Jaap Werner (foto sus), a venit sambata la Arcul de Triumf pentru a-i incuraja pe biciclisti.
"Velorutia" nu e o inventie romaneasca. In aceasta vara, termenul "vélorution" (un mix intre "vélo", bicicleta, si "révolution", revolutie) a fost impus de presa din Hexagon pentru a descrie o alta realitate. Daca la noi "velorutia" incearca deocamdata sa popularizeze ideea de bicicleta si ideea ca traficul trebuie impartit, fara istericale si claxoane, intre pietoni, biciclisti si soferi, autoritatile franceze au dezvoltat in aceasta vara un proiect prin care cateva zeci de mii de biciclete sunt puse de municipalitate la dispozitia doritorilor contra unui abonament lunar sau saptamanal. Exista mai multe puncte de unde bicicletele pot luate si lasate, astfel incat sa poti parcurge lejer drumul acasa-serviciu-acasa.
Noi suntem abia la inceput si, potrivit multora, biciclisti sau nu, inceputul a fost facut cu stangul. Municipalitatea a construit deja cativa zeci de kilometri de piste: in jurul Parcului Titan, intre Piata Muncii si Eroilor, intre Arcul de Triumf si Piata Presei Libere, fara a le pune la socoteala pe mai varstnicile piste de pe Kogalniceanu, pe care nimeni nu le-a luat niciodata in seama.
Problema este ca, contrar reglementarilor Uniunii Europene, care specifica clar ca pentru piste se va lua din spatiul auto, pistele din Capitala au taiat din spatiul pietonilor. Spatiu care, sincer vorbind, era folosit nu atat de pietoni cat ca locuri de parcare. Rezultatul este ca, in ciuda avertizarilor primite, soferii continua sa-si parcheze masinile pe piste, iar pietonii se fac ca nu le observa. Pana in 2008 insa, Bucurestiul, ca de altfel intreaga tara, trebuie sa incurajeze pedalarea. z
INITIATIVE
» Ce-si doresc biciclistii
In numele Coalitiei Nationale de Cicloturism si Promovare a Bicicletei in Romania, Asociatia "Bate saua sa priceapa iapa" apeleaza la:
» Parlamentul Romaniei sa opereze in legislatia privind circulatia pe drumurile publice modificarile propuse, necesare promovarii bicicletei si alinierii la standardele europene.
» Guvernul Romaniei sa opereze in regulamentul de aplicare a codului rutier modificarile necesare ca acesta sa fie favorabil promovarii bicicletei.
» Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului sa promoveze "drumurile verzi", sa admita accesul bicicletelor pe diguri, sa admita circulatia in scop turistic a bicicletelor pe toate drumurile auto, forestiere si de exploatare si pe cele pastorale.
» Ministerul Sanatatii sa promoveze bicicleta ca mijloc de combatere a sedentarismului si a bolilor cardiovasculare.
» Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sa apere activ drepturile biciclistilor.
» Autoritatile locale sa prevada in planurile urbanistice generale si sa realizeze in practica infrastructurile necesare pentru biciclete, sa aboleasca interdictiile de acces si sa ia masuri de promovare activa a circulatiei cu bicicleta in orase.
Trial bike
Week-end-ul acesta a avut loc, in Piata Unirii, si "Festivalul dintre blocuri", reunind concursul Raidextrem de trial biking si battle-uri de street dance, concerte si demonstratii de graffiti. "Trialul consta in trecerea unor obstacole foarte dificile cu ajutorul bicicletei. Iti trebuie multa concentrare, antrenament si maiestrie. Un traseu de trial este format, de regula, din bobine, paleti industriali, cauciucuri, stupi de albine, barne de lemn sau butoaie. Noi trebuie sa trecem peste acestea, pe bicicleta, fara a ne sprijini cu mana sau piciorul de altceva in afara de pedale sau de ghidon.
Orice sustinere sau atingere duce la depunctare sau la eliminarea din traseu", a explicat un participant la concursul de trial bike. Printre invitatii la eveniment s-au numarat Adrian Inimaroiu, primarul sectorului 4, Liliana Ghervasuc, director general al Loteriei Romane, Florin Rotaru, director al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, si Liviu Dan, director in cadrul Autoritatii Nationale pentru Tineret.
