La exact 46 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului, un grup de politicieni si artisti cer autoritatilor din Berlin sa reconstruiasca acea parte din zid care a rezistat cel mai bine, inainte de a se degrada total. Este vorba mai ales despre East Side Gallery, unul dintre cele mai importante puncte de atractie ale Berlinului si un punct obligatoriu pe lista oricarui turist. Sa mergi la Berlin si sa nu vezi East Side Gallery e ca si cum ai fi mers degeaba.
De altfel, din zidul initial, a carui constructie a inceput in noaptea de 12 spre 13 august 1961 si a carui lungime a fost de 155 de kilometri, nu au mai ramas decat trei bucati: una, de 80 m, langa Postdamer Platz, East Side Gallery, mai lunga, langa raul Spree, langa Oberbaumbrücke, si o a treia parte la nord de Bernauer StraSe, transformata in monument.
In primavara lui ’90, cand berlinezii doreau sa distruga cel mai detestat simbol al orasului, 118 artisti din 24 de tari au venit aici si au acoperit cu graffiti 1300 de metri din zid. Asa s-a nascut East Side Gallery, cu cea mai faimoasa lucrare, sarutul (aproape) frantuzesc dintre Brejnev si Honecker. Cu timpul, insa, armatura de otel din structura zidului a inceput sa rugineasca, precipitatiile au schimbat proprietatile culorilor initiale, iar unii turisti iau bucatele din zid drept suvenir.
Aproape 3 milioane de euro au fost stransi pentru refacerea zidului, dar autoritatile de la Berlin nu si-au dat inca acordul pentru inceperea lucrarilor.
Cei care solicita restaurarea a ceea ce a mai ramas din zid sunt convinsi ca East Side Gallery nu poate fi salvata decat prin reconstructie in totalitate. Asta ar insemna ca toate picturile sa fie distruse, apoi refacute.
"As vrea ca autoritatile sa se miste mai repede. Trebuie sa pastram zidul ca un document pentru generatiile viitoare, pentru a aduce la viata teribila istorie", a spus Kani Alavi, cofondator al Asociatiei Artistilor East Side Gallery, citat de NewsIn.
Daca artistii sunt nerabdatori sa vada restaurata East Side Gallery, conform unui sondaj realizat de "Tagesspiegel", doar 27% dintre repondenti sunt de acord cu asta.
Mai ales ca discutia privind restaurarea East Side Gallery vine intr-un moment nepotrivit, cand o hartie din arhivele STASI, "documentul rusinii", cum l-a numit "Bild", dovedeste ca fosta politie politica din RDG avea ordinul sa traga neconditionat in cei care voiau sa treaca la vecinii din Vest, indiferent daca erau femei sau copii. "Nu ezitati sa faceti uz de arma de foc, chiar si in cazurile de violare a frontierelor de catre femei sau copii", suna ordinul, conform AFP.
Se pare ca documentul nu constituie un secret pentru experti, dar in randul populatiei a creat un val de emotie. Egon Krenz, care in 1989 conducea partidul unic din RDG, continua sa apere fostul regim din RDG, sustinand ca e imposibil sa fi existat un astfel de ordin, care ar fi intrat in contradictie chiar cu legile RDG.
Intre 1945 si 1989, numarul victimelor regimului comunist din RFG s-a situat intre 700 si 1.245 de persoane, iar 80.000 de germani au fost inchisi in aceeasi perioada.
