– Nascuta in Romania, Monica Heintz traieste acum in Franta si este lector in etnologie la Universitatea X-Nanterre.
– Monica Heintz a scris despre etica muncii la romani. Revine cu un volum "Stat slab, cetatenie incerta" la Editura Curtea Veche.
– Marturiseste ca in Moldova, cat timp s-a documentat, s-a simtit in siguranta numai cand a avut bani la ea.
– Pentru majoritatea moldovenilor, Romania este un teritoriu de tranzit spre o slujba mai bine platita.
– Cat ai lucrat la acest volum? De ce un volum despre Republica Moldova?
Practic, nu exista in Vest, nici in Est o carte care sa vorbeasca despre Republica Moldova asa cum este ea astazi. Care sa fie bazata pe cercetari efectuate in ultimii 15 ani. Inainte de a scoate acest volum, am organizat, in 2005, la Institutul Max Planck din Halle, o conferinta. Am incercat atunci sa-i gasim pe toti specialistii care s-au ocupat de Republica Moldova. Din intamplare, toti lucrau pe problema statului si pe cetatenie, pentru ca astea erau problemele cele mai arzatoare.
– Exista in Vest un interes special pentru situatia actuala a Republicii Moldova?
Nu exista un interes mai mare decat exista pentru alte state ale lumii. Sunt chiar dezamagita de cat de putin interes exista pentru Republica Moldova si de cat de greu ne este sa facem afirmatii despre acest stat care nu intereseaza pe nimeni. Este o tara uitata a Europei. Dar cercetatorii sunt de cele mai multe ori atrasi tocmai de necunoscut si de terenurile virgine. Deci nu este atat de ciudat ca mai ales antropologi americani au fost interesati de Republica Moldova si au facut munca de teren acolo.
– Si tu, si cei care semneaza studii in volumul coordonat de tine ati fost acolo. Cum au primit oamenii aceasta initiativa, de a scrie ceva despre ei si despre tara lor?
Sigur, fiecare a avut experienta lui personala. Cel putin cetatenii romanofoni din Republica Moldova sunt foarte ospitalieri, le place sa omeneasca. S-au comportat cu strainii din America asa cum s-au comportat si cu rusii veniti in anii ’50. Adica foarte bine.
– In studiul introductiv la acest volum discuti pe rand motivele pentru care Republica Moldova este un stat slab. Nu te temi ca acest verdict va fi considerat prea tare?
Nu este atat verdictul meu, cat al unor politologi care au aplicat anumite criterii pentru a "masura" slabiciunea unui stat. Sigur ca ei au putut sa cuantifice, exista tot felul de studii comparative si statistici. Conform acestora din urma, care se fac la nivel international, tinandu-se cont de anumite elemente – capacitatea statului de a asigura drepturi sociale, capacitatea statului de a asigura drepturi civice, la vot, la exprimare libera etc. -, statul Moldova apare ca un stat slab. Au fost si verdicte mai grave, ca de exemplu: Moldova este un "stat care a esuat". Pentru asta s-a luat in considerare faptul ca in 16 ani Republica Moldova este incapabila sa-si controleze o parte din teritoriu, respectiv Transnistria.
– Mai spui in studiul introductiv al volumului: "Statul moldovenesc este o retea de relatii, in care fiecare se pozitioneaza cum poate". Poti sa-mi comentezi putin asta?
Primul capitol din aceasta carte este scris de Florent Parmentier, care este politolog. El conclude ca Moldova este un stat slab din cauza faptului ca functioneaza pe criterii de clientelism, totul este clientelist, de la cine va castiga in alegeri, pana la cine va castiga intreprinderea de stat ce urmeaza a fi privatizata. Totul merge pe relatii, pe diverse polarizari, oamenii isi schimba tabara de cele mai multe ori, iar aprecierile asupra loialitatii sau asupra muncii cuiva se fac in functie de ce tabara se situeaza individul respectiv. Pot fi aprecieri false date chiar de intelectuali, care de altfel sunt foarte verticali.
– Tu folosesti in carte un exemplu foarte bun, al politistului care, chiar daca nu gaseste nereguli, va inventa doar pentru a-si obtine ceva.
Amploarea fenomenului este mult mai mare. Practic, nu poti sa mergi de la Chisinau pana la un alt capat al Moldovei, 150 km cu masina, fara sa nu fi oprit de mai multe ori de un politist care iti va cauta nod in papura.
– Impreuna cu Alin Rus ai realizat si un film documentar, "tara de aici, tara de dincolo".
Este un film despre Republica Moldova. La inceput, ne-am dorit sa-l facem in oglinda: imaginea pe care o au romanii fata de Republica Moldova vs. imaginea moldovenilor fata de Romania. Nu a iesit. Oricum, filmul a fost facut pentru publicul roman, pentru a raspunde intrebarilor pe care si le pun romanii din Romania despre problema identitatii in Republica Moldova. Impresia noastra a fost ca interesul romanilor din Romania fata de romanii din Republica Moldova exista numai in cazul in care romanii din Republica Moldova se declara romani. Atunci, exista o anumita afinitate.
– Apropo de asta. Tu amintesti in deschiderea volumului datele unui recensamant din 2004…
… da, cel mai recent, singurul de altfel din perioada libera. Desi se vor romanofoni, se declara moldoveni cei mai multi. Da, s-a discutat foarte mult despre acest recensamant, mai ales in presa de la Chisinau. S-a spus ca anchetatorii i-au intimidat pe repondenti, nedandu-le posibilitatea de a se declara romani, fortandu-i sa se declare moldoveni. Daca i-au auzit vorbind romaneste in casa, au scris automat moldoveni. Daca nu s-ar fi intamplat asta, am fi ajuns probabil de la 2%, cati se declara romani, la 5-10%. Problema este ca majoritatea cetatenilor din Republica Moldova se declara moldoveni asa cum cei din Transilvania se declara ardeleni, cei din Oltenia olteni. Nu au avut timp sa-si asume si o alta identitate, o identitate supranationala. Sa se declare romani acum li se pare o chestie propagandistica, ar insemna ca au o anumita pozitie politica, vointa de unire cu Romania. Acesta este motivul pentru care prefera sa se declare mai degraba moldoveni decat romani, cu toate ca stiu foarte bine ca sunt romani.
– Ce inseamna de fapt pentru cetatenii moldoveni Romania? Este o zona de tranzit catre locuri cu munca mai bine platite?
Din pacate, asta inseamna pentru cei mai multi Romania: un teritoriu de tranzit. Va deveni insa o tara care le va oferi locuri de munca. Fenomenul de migratie pentru gasirea unui loc de munca este important, mai ales pentru Moldova romaneasca, unde proximitatea face ca multi moldoveni sunt interesati sa lucreze in Romania. Daca exista o minoritate de intelectuali care isi doresc sa recapete cetatenia romana din motive de identitate nationala, majoritatea celor care isi depun cerere de redobandire a cetateniei romane o fac din motive pur pragmatice. Nu trebuie sa ne iluzionam ca astea ar insemna ceva. Pur si simplu este un pasaport bun. si oamenii vor un pasaport bun care sa le dea ocazie de a migra pentru a-si gasi un loc de munca.
