La prima ei expozitie personala in Marea Britanie, Lia Perjovschi a dus la Gallery Yujiro un muzeu. Mai degraba o arhiva: propria sa arhiva, propria sa viziune asupra artei, incepand din modernism pana in prezent: carti, albume, obiecte din colectia personala. Pana pe 31 ianuarie, la Gallery Yujiro, vizitatorii vor putea vedea cum, prin aceasta „Cronologie” (cum se intituleaza expozitia Liei Perjovschi) artistica, absolut personala, artista devine un detectiv cercetand istoria artei.
– Prima ta expozitie personala in UK, unul dintre cele mai importante spatii pentru arta contemporana: Gallery Yujiro. De ce UK, de ce Yujiro pentru „Chronology”?
– Fiecare idee isi are timpul si spatiul ei, de regula pentru mine un timp intarziat si un spatiu indepartat. A fost sa fie UK, Galeria Yujiro. Am acceptat spunandu-mi de ce nu? Nimic nu-i intamplator, dar inca nu stiu de ce. Totusi, cineva in Londra a putut citi propunerea mea, gasind-o relevanta pentru acel context. (Trebuie sa multumesc ICR Londra, Romanian Cultural Center London, Ambasadei Romaniei, The Britania, pentru ca sprijinul lor a fost neasteptat, spontan, firesc, profesionist.)
„Este produsul cercetarii mele pe o perioada de 16 ani”
– Ce este „Chronology”? Este arhiva, este obiect artistic?
– „Chronology” este produsul cercetarii mele pe o perioada de 16 ani. Mai multe timeline-uri (unul general, pe stiinta/cultura universala, unul pe cultura romaneasca, unul international, pe arta din modernism pana azi, unul pe arta internationala oficiala, unul personal, unul al arhivei), obiecte din colectia mea de arta (multiplii, modele, copii, replici). Diagrame teoretice. Este un kit al arhivei. Este o lucrare conceptuala.
– Care sunt cele mai importante aspecte ale acestei expozitii?
– Poate faptul ca am dus un muzeu intr-o galerie (de regula, este invers). Ca am separat imaginea de text – pentru analiza. Ca-i totul alb-negru, ca sa anulez zgomotul. Ca incerc sa fac sens, creand digest-uri.
– Mai clar: ce include aceasta arhiva subiectiva? Apoi, arhiva inseamna si selectie: cand si cum a inceput?
– Arhiva de Arta Contemporana este o institutie privata (infiintata de mine, dar cu sprijinul lui Dan). Sub diferite forme/denumiri, a crescut organic din 1985. Din 1990 este un context, un frame pentru profesionisti in arta contemporana, cu deschidere interdisciplinara, deschisa oricui. Contine cele mai importante carti de teorie in arta, documentarea celor mai importante evenimente, expozitii, institutii internationale, locale, regionale. Documente video, audio, foto, digitale, colectie de multipli (carti postale, pliante, postere, obiecte), modele didactice, copy, replici, lucrari originale. Nu m-a interesat niciodata cantitatea, ci calitatea. Poate nimic n-a fost mai important decat orele de coaching cu o persoana sau cu grupuri (romani sau straini, din arta sau alte domenii).
„Nu am unde prezenta expozitia din Londra la Bucuresti”
– „Arhiva” are si o dimensiune utilitara, adica poate fi si un instrument de lucru?
– De la primele carti imprumutate unui artist sau critic de arta incepand din 1990 sau de la prima prezentare in spatiu public din 1997 – inforoom, voice activated, trecand prin workshopuri, prezentari, expozitii in Romania, Europa de Est si de Vest, pana la Totul la Vedere, Programul TVR1 din 2000 distribuit national. Sau prin publicatiile ei si-a demonstrat dimensiunea utilitara si a devenit model imprumutat nu numai aici. Din 1999, „Arhiva” este Centrul de Analiza Artei, iar eu sunt un detectiv in istoria artei.
– Cand va ajunge „Chronology” la Bucuresti? Unde ai vrea sa iti vezi „Arhiva”?
– Nu am unde prezenta expozitia din Londra la Bucuresti, nu exista acel spatiu, acel nivel de cultura, institutii care sa faca posibila aceasta prezentare. O sa-mi sugerezi MNAC. Nu calc pe acolo. Un simbol al dictaturii nu poate fi simbolul viitorului nostru. Pentru mine, acest muzeu nu exista. Vreau mai mult de la aceasta cultura pe care m-am angajat s-o schimb. Totusi, intr-o forma sau alta, de-a lungul anilor, am prezentat deja aici ce expun acum la Londra. La Bienala Periferic Iasi, in Proiectul Social 2006, am prezentat cronologia culturii noastre pe peretii baii turcesti, unde a si ramas. Acum, arhiva este in carantina (a fost virusata si s-a imbolnavit). La anul va intra in inventar – se re-formuleaza, se re-organizeaza, o voi pregati pentru ceva. Inca nu stiu pentru ce. Totusi, viitorul ei va fi public – si mai clar interdisciplinara. As vrea sa o vad intr-un spatiu central, curat, accesibil, in care sa se poata desfasura.
