Cand a spus ca stanga maghiara „nu trebuie sa plece capul in curva asta de tara”, fac pariu ca Ferenc Gyurcsany nu se gandea ca va ajunge prea curand la judecata ei. Ei, uite ca maine in Ungaria au loc alegeri locale si, ca sa pastram metaforele pe care le intelege primul ministru maghiar, dupa doua saptamani in care ungurii s-au jucat de-a „petardele” pe la televiziune, de data asta s-ar putea ca „pocnitoarea” sa-i explodeze in fata tanarului prim-ministru socialist.
Cert este ca, de cand inregistrarea a iesit pe piata, socialistii au scazut in sondaje de la 40% la 23%, iar opozitia, cu Viktor Orban in frunte, nu a facut nici un secret din faptul ca vrea sa transforme acest scrutin intr-un referendum asupra lui Gyurcsany si a programului economic al guvernului pe care il conduce. Analistii politici de la Budapesta par sa fie de acord asupra faptului ca, daca socialistii si aliatii lor liber-democrati vor reusi sa pastreze cea mai mare parte a oraselor mari, atunci furtuna sa va linisti si presiunea asupra primului ministru va fi ridicata. Daca nu, exista sanse serioase sa se produca fisuri in coalitia de guvernamant si chiar in interiorul partidului socialist, unde vechea garda comunista nu-l iubeste deloc pe Gyurcsany si programul sau economic.
Ungaria este exemplul cel mai clar si trist despre ce se intampla cu o tara unde nu exista o puternica elita liberala care sa administreze cu responsabilitate economia. Asa ca, de zece ani, toate guvernele care s-au succedat la putere la Budapesta nu au facut decat sa cheltuiasca bani in nestire: un sector public supradimensionat, salarii crescute fara echivalent in productivitate (cu 90% in ultimii sase ani), subventii pentru agricultura etc.
Rezultatul a fost o crestere a deficitului bugetar pana la 10,1% din PIB, absolut astronomic pentru o tara care vrea sa adere la euroland. Acum, Gyurcsany vine cu un program de reducere drastica a cheltuielilor, aprobat deja de Comisia Europeana, care – se estimeaza – va aduce cu sine si o scadere semnificativa a veniturilor populatiei. In general, nici unui om politic drag maselor si cu o legitimitate dincolo de orice indoiala nu i-ar fi tocmai moale sa „vanda” populatiei un asemenea medicament amar, barem unuia care a fost auzit de o lume intreaga cum a mintit el poporul dimineata, la pranz si seara intr-un limbaj colorat.
Partea cea mai proasta este ca alternativa este inca si mai inspaimantatoare. Fidesz-ul lui Orban a involuat intr-un soi de miscare fascistoida, antidemocratica, anticapitalism, antiglobalizare, antieuropeana, „anti-orice care nu e unguresc”. Csokolom!
