Europa intra de azi in competitie cu America intr-un domeniu strategic: navigarea si pozitionarea prin satelit. Proiectul Galileo, in care vor fi investiti 3,8 miliarde de euro pana in 2010, „paseste” pe orbita terestra, odata cu lansarea de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan a unui prim satelit, Giove A. Galileo se anunta un concurent redutabil pentru GPS-ul american.
Satelitul Giove (de la „Galileo In Orbit Validation Element”) este unul experimental si va fi lansat de o racheta ruseasca Soiuz, care il va plasa la o altitudine de 23.000 de kilometri. Cubul electronic, avand o greutate de 602 kilograme, include cel mai exact ceas atomic fabricat vreodata, avand o eroare de o miliardime de secunda la o ora. De precizia acestor ceasuri depinde cea a intregului sistem.
Giove A ar fi trebuit lansat pe 26 decembrie, insa ESA a cerut o amanare de doua zile. In curand, ii va „tine companie” in spatiu Giove B, iar pana in 2008 vor mai fi lansati alti doi sateliti. Reteaua va fi completa in 2010, cand pe orbita se vor afla 30 de sateliti (27 operationali si trei de rezerva).
Mai avantajos decat GPS
Dirijat in comun de UE si de Agentia Spatiala Europeana (ESA), Galileo va fi primul sistem de navigare prin satelit sub administrare civila, deosebindu-se astfel de GPS, care este controlat de armata SUA. De aici si unul dintre avantajele sistemului european: semnalele n-ar mai putea fi bruiate sau chiar blocate in caz de razboi (asa cum s-a intamplat cu GPS in timpul razboiului din Golf din 1991 si al celui din Kosovo – 1999). Un alt avantaj este precizia – 2 metri la Galileo, fata de 6 metri la GPS.
Cele doua sisteme sunt asemanatoare. Ca si GPS, Galileo foloseste un emitator si un receptor de semnale electronice. Calcularea pozitiei unui punct se face prin „triangulatie”. Satelitul emite prin unde radio doua informatii: un semnal orar extrem de precis si un cod propriu, care permite receptorului sa-l identifice. Pe baza acestor informatii, receptorul calculeaza distanta care-l separa de satelit. Utilizarea simultana a unui al doilea satelit reduce numarul punctelor posibile la doua (intersectia a doua cercuri). Cu ajutorul celui de-al treilea satelit, receptorul stabileste pozitia exacta, cu o eroare de cativa metri.
Utilizari multiple
De la primele sale aplicatii, de ghidare a rachetelor ori de stabilire a pozitiei trupelor pe teren, sistemul de navigare prin satelit a oferit multiple posibilitati de utilizare. Azi, multi automobilisti s-au obisnuit sa-l foloseasca in stabilirea itinerarului. Cu Galileo, noi utilizari vor fi posibile: depistarea unei masini furate se va putea face imediat, ambulantele vor fi informate daca un accident s-a produs pe banda stanga ori cea dreapta a unei autostrazi. Numarul garniturilor de metrou ori al taxiurilor va putea fi reglat in acord cu cererea. Galileo va permite si ghidarea vapoarelor sau a avioanelor la decolare si aterizare.
Globalizare
Prima faza a proiectului – lansarea satelitilor experimentali Giove – a costat 1,6 miliarde de euro, mai mult decat se anticipase. Este motivul pentru care etapele urmatoare se vor desfasura in parteneriat public-privat, UE sperand sa limiteze astfel costurile de la buget. In acelasi scop, UE incearca o globalizare a proiectului. Pana acum au fost semnate acorduri cu China (200 milioane de euro) si Israel (18 milioane), fiind in curs negocieri cu Ucraina, India si Maroc. Alte zece tari si-au aratat interesul de a participa.
Putin vrea si el
Presedintele rus Vladimir Putin a cerut guvernului sa grabeasca darea in folosinta a sistemului rusesc de navigare prin satelit Glonass, proiectul inregistrand intarzieri ca urmare a lipsei fondurilor. „Trebuie sa definitivam Glonass inainte de 2008 si sa lansam cat mai repede varianta comerciala a sistemului”, a insistat Putin. Rusii au pus duminica pe orbita trei noi sateliti pentru Glonass, actualmente numarul acestora fiind de 17. Sistemul a fost dezvoltat inca din anii '80 de armata rusa.
