In Canada traiesc pana la 2,4 milioane de vorbitori de limba franceza in afara granitelor provinciei francofone, Quebec. Conservarea traditiilor lor lingvistice si culturale reprezinta o provocare cotidiana atat pentru autoritati, cat si pentru organizatiile nonguvernamentale si de media angajate in protejarea francofoniei de la un ocean la celalalt.
„A trai in franceza”
Recunosc, pana la vizita in Canada asociam francofonia cu manifestari culturale. Cam tot ce stiam ca sunt evenimente francofone era legat de lansari de carte in franceza, conferinte, proiectii de film. In general, cam genul de evenimente care au loc la Institutul Francez. Dar acest tip de manifestari este rezervat, daca nu unei elite, atunci, sa zicem, unui grup limitat de persoane interesate. Pentru Serge Quinty, director de comunicatii in cadrul Federatiei Comunitatilor Francofone si Acadiene din Canada (FCFA), promovarea francofoniei inseamna altceva: sa asigure membrilor comunitatilor francofone „posibilitatea reala de a trai in franceza”. Ce inseamna acest lucru? Simplu. Sa asigure fiecarui vorbitor de limba franceza accesul in limba materna la educatie, justitie, servicii publice, servicii medicale, informatie etc. Pare un obiectiv modest, in comparatie cu abordarea culturala, dar este o strategie extrem de pragmatica si de eficienta. De altfel, ceea ce socheaza la francofonia americana este tocmai acest accent pus pe actiunea pragmatica si eficienta specifica intregului continent nord-american.
Regula este simpla: Prin lege acolo unde exista o comunitate care formeaza cel putin 5% din totalul populatiei, autoritatile au obligatia sa ii asigure servicii in limba materna oriunde pe teritoriul Canadei. Provocarile, spune Quinty, tin, pe de o parte, de relatia cu autoritatile pe cele trei paliere, federal, provincial si municipal, si bineinteles de finantare. Principalele surse de finantare sunt federale, prin Patrimoine canadien, ministerul de externe, dar si provinciale, mai ales din Quebec.
Educatia
Prezervarea francofoniei trece in primul rand prin asigurarea unei bune educatii in limba materna si canadienii fac o treaba excelenta in acest domeniu. Exista numeroase programe, in special pentru zonele anglofone pentru studierea francezei, dar, inca o data, nu se invata franceza de dragul francezei, ci pentru ca renteaza. Bunaoara, Anne Kothawala, presedinte al Asociatei canadiene a ziarelor, conduce un program intitulat Le Francais pour L'avenir (franceza pentru viitor) care include deja 10.000 de elevi din clasele a 11-a si a 12-a, dintre care 1.000 de origine romana, in 18 orase din toata tara. Bugetul, de 800.000 de doari pe an, este asigurat in proportie de 65% de guvernul federal si 35% de companii private interesate in asigurarea unui personal bilingv. Bunaoara, in Alberta, provincia cu cea mai rapida dezvoltare economica datorita rezervelor de petrol, unde traiesc aproximativ 80.000 de francofoni, sunt prezente numeroase companii quebec-eze care doresc sa le asigure angajatilor un trai similar cu cel de acasa si finanteaza scoli si posturi de radio francofone.
Programele de imersiune
Pentru elevii mai mici, canadienii au inventat asa-numitele programe de imersiune. Scolile de imersiune nu sunt scoli francofone, ci bilingve, unde elevii anglofoni nu numai ca invata franceza, dar treptat invata si celelalte materii in franceza, astfel incat la sfarsitul „imersiunii” ajung sa fie aproape perfect bilingvi. Programul cunoaste un succes nebun, mai ales, culmea, in provinciile vestice, in special in British Columbia, astfel incat s-a ajuns pana acolo incat s-a creat o asociatie anglofona numita Canadian Parents for French.
