Denis Donaldson a fost, incepand din anii '70, seful administratiei Sinn Fein, o pozitie de varf in cadrul miscarii republicane irlandeze, inferioara doar presedintelui Gerry Adams si „negociatorului-sef'' Martin McGuinness.
Ca mai toti liderii Armatei Repubicane (IRA) din Ulster, Donaldson este responsabil de moartea unui numar neprecizat de oameni in timpul anilor de „lupta armata” ramasi in istorie drept „The Troubles” si a fost inchis de britanici. Marti dupa-amiaza, vecinii l-au gasit pe Donaldson, 56 de ani, mort, impuscat in cap si in brat si cu mana dreapta taiata. Din luna ianuarie traia intr-o baraca din apropiere de satul Glenties, in districtul irlandez Donegal, intr-o regiune retrasa, fara apa curenta sau electricitate.
Desi a murit abia acum, soarta sa era pecetluita inca din luna decembrie, cand a recunoscut ca a fost recrutat de serviciile de informatii britanice in anii '80 si ca de atunci a actionat ca spion britanic in sanul IRA. Dezvaluirea a venit dupa ce autoritatile britanice au renuntat la acuzatiile de spionaj aduse lui Donaldson si altor doi lideri ai Sinn Fein „din interes public”. Gerry Adams s-a declarat atunci complet surprins de aceasta informatie, insa a promis ca lui Donaldson nu i se va intampla nimic. Dar IRA a mai promis lucruri in trecut…
Asasinarea sau, mai curand, executia lui Donaldson a avut loc cu doua zile inainte de intalnirea primului ministru britanic, Tony Blair, si a omologului sau irlandez (taoiseach) Bertie Ahern. Cei doi se intalnesc astazi la Armagh, unde incearca sa dea un nou impuls institutiilor autonome ale Irlandei de Nord, blocate de refuzul unionistilor de a colabora cu republicanii.
Deja liderul unionist Ian Paisley i-a acuzat pe republicani de asasinat, in pofida faptului ca IRA a difuzat un comunicat, semnat ca intotdeauna „P. O'Neill”, in care afirma ca „nu are absolut nici o legatura” cu moartea lui Donaldson. Absolut?
