Comisia Europeana a declarat anul 2006 „Anul Mobilitatii lucratorilor”. Mobilitatea ar urma sa aduca beneficii atat patronilor, cat si angajatilor. Declararea Anului Mobilitatii coincide cu mai multe initiative legislative sau de alta natura aflate pe agenda sociala a Uniunii Europene. Un portal web cu o inventariere a locurilor de munca va fi lansat, pentru informarea cetatenilor europeni. Mobilitatea pensiilor este un alt proiect legislativ. Oferta de munca romaneasca se afla pe locul al doilea dupa cea poloneza, intre noile state membre si cele in curs de aderare, de aceea firmele care au castigat licitatiile pentru Anul Mobilitatii au in vedere si tara noastra, chiar daca nu este inca membra a Uniunii.
Miscarea lucratorilor dintr-o tara in alta si dintr-o meserie in alta, in functie de necesitati, contribuie la crearea unei autentice piete interne unice, pe dimensiunea pietei de munca. Prin declararea anului 2006 An al Mobilitatii, UE urmareste trei obiective: sa atraga atentia asupra muncitorilor de a circula liber in tarile membre si asupra existentei posibilitatilor de mobilitate profesionala, sa promoveze schimbul de practici pozitive intre actorii interesati din diverse tari, indeosebi autoritati publice, parteneri sociali si operatori economici particulari, sa promoveze o analiza mai profunda a fluxului fortei de munca in interiorul UE. In luna septembrie 2006 va avea loc conferinta „Job Fair Europe”, cu targuri de joburi in circa 100 de orase europene. Un premiu european se va acorda organizatiei care a contribuit cel mai mult in anul 2006 la stimularea mobilitatii fortei de munca.
Gunther Verheugen: „Restrictiile impuse au motivatii pur politice”
Artizanul extinderii Uniunii catre Est, Gunther Verheugen, a afirmat ca restrictiile impuse pe pietele de munca pentru cetatenii originari din noile state membre foste comuniste au motivatii pur politice, neexistand vreo justificare economica. El a avertizat tara sa de origine, Germania, ca trebuie sa se pregateasca pentru deschiderea pietei de munca, cel mai tarziu pana in 2011. „Oamenii nu trebuie sa se teama ca extinderea le-ar putea pune in pericol slujbele”, a spus Verheugen. De la 1 mai 2006, Finlanda si Spania vor diminua restrictiile pe piata muncii. In Finlanda va fi introdus un sistem de inregistrare a persoanelor care solicita un loc de munca, ceea ce va permite monitorizarea atat a mobilitatii pe piata muncii, cat si supervizarea respectarii termenilor din contract. Pana in prezent, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au adoptat legislatia ce va permite accesul nerestrictionat pe piata muncii al persoanelor din noile state balcanice membre ale UE. Se asteapta ca Belgia si Portugalia sa adopte politici asemanatoare. Desi autoritatile din tarile membre ale UE se tem de posibilele valuri de imigranti din tarile foste comuniste, sociologii si analistii economici apreciaza ca a lucra intr-o alta tara este cel mai bun mijloc de a descoperi diversitatea Europei. Este vorba de o experienta foarte bogata, in ciuda obstacolelor administrative si lingvistice.
Banca Mondiala incurajeaza imigratia
Banca Mondiala apreciaza ca o crestere a numarului de imigranti in urmatorii 20 de ani ar putea duce la o crestere a veniturilor la nivel global cu 350 de miliarde de dolari. Pentru aceasta, numarul de imigranti trebuie sa continue sa creasca in ritmul inregistrat in ultimii 30 de ani. In anul 2005, la nivel mondial, suma de 160 de miliarde de dolari a fost trimisa de catre lucratorii imigranti catre familiile lor ramase in tarile de origine. Finantistii considera ca aceasta suma este de doua ori mai mare decat ajutoarele guvernamentale transmise sub forma finantarilor pentru dezvoltare. Autorii Raportului Bancii Mondiale mai adauga la aceasta suma inca 50% care ar reprezenta bani nedeclarati. Este important de mentionat ca nu toate persoanele care vor sa lucreze in tarile UE vor sa se stabileasca in acele tari. Majoritatea sunt interesati doar de un loc de munca mai bine platit, un contract pentru o perioada determinata si sa vina cu banii in Romania pentru intretinerea familiei. Chiar la nivel global, tendinta de a solicita azil este in scadere de la an la an. Inaltul Comisiariat al ONU pentru Refugiati (UNHCR) precizeaza ca, in ultimii cinci ani, numarul solicitantilor de azil care sosesc in toate tarile industrializate s-a redus la jumatate. Cererile de azil au scazut drastic in 50 de tari industrializate, ajungandu-se la cel mai redus nivel din ultimele doua decenii. In 2005, doar 10 tari au primit mai mult de 10.000 de cereri de azil (Austria, Belgia, Canada, Franta, Germania, Olanda, Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii), comparativ cu totalul de 15 tari din anul 2001.
