15.4 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăGDPRRomânii aruncă la gunoi 50 de milioane de baterii

Românii aruncă la gunoi 50 de milioane de baterii

Ținta de reciclare pentru baterii și acumulatori uzați, stabilită la 45% din totalul produselor aflate pe piață pentru 2016 asumată la nivel european, ar putea fi ratată.

Cantitatea de baterii și acumulatori uzați aruncați de români reprezintă aproximativ 1.150 tone deșeuri cu conținut mare de metale grele, precum mercur, plumb, nichel, cadmiu și litiu, atrag atenția reprezentanții Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), potrivit Agerpres.

România trebuie să respecte normele europene, în sensul că aceste tipuri de deșeuri trebuie colectate și reciclate în mod responsabil, în caz contrar fiind posibilă declanșarea procedurilor de penalizare pentru neîndeplinirea Condiționalităților Ex Ante, conform Regulamentului General 2014-2020 al Comisiei Europene.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2016, ținta de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili este de 45% din cantitatea de astfel de produse puse pe piață. Conform datelor statistice oficiale, la nivelul anului 2012, rata națională medie de colectare pe baterii s-a situat undeva la circa 11%, iar rata de colectare pentru bateriile portabile uzate la 6,5%, adică mult sub obligațiile europene”, menționează organizația, ­într-un comunicat.

Datele oficiale publicate de SNRB relevă faptul că, la finalul anului 2015, au fost colectate circa 100 de tone de baterii, echivalentul a aproximativ 4,5 milioane de bucăți, în special datorită derulării campaniei de informare și stimulare a colectării selective a bateriilor portabile uzate “Privește Partea Pozitivă”, la nivelul întregii țări, dar și lansării în premieră națională a Hărții Interactive a Reciclării. 

"Cu toate acestea, aproximativ 1.150 tone de deșeuri periculoase de baterii și acumulatori ajung în continuare, anual, în cele 110 depozite neconforme, dar și în cele peste 3.500 depozite ad-hoc neautorizate din țară, determinând poluarea mediului înconjurător și riscuri ­majore asupra sănătății populației', precizează Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor.

Nu există un plan național de gestionare

Organizația este de părere că, în acest context, ținta de reciclare pentru 2016 ca parte a obligațiilor europene de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori va fi ratată, cu impact negativ asupra accesării de fonduri europene prin neîndeplinirea Condiționalităților Ex ­Ante 2016-2020.

„Imperfec­țiunile nesolu­țio­nate ale cadrului legislativ de reglementare, în speță HG 1132/2008, și lipsa implementării mecanismelor europene obligatorii privind colectarea selectivă, precum și inexistența în prezent a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor sunt piedici care nu vor permite României să își atingă ținta de reciclare de 45% pentru 2016. Una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm astăzi în domeniul mediului și gestiunii deșeurilor este lipsa de interes și implicare în problematica reciclării a reprezentanților administrației publice centrale și locale și a operatorilor de salubritate care dețin monopolul pe colectare, la nivel local. Aceste reale vulnerabilități ale gestiunii deșeurilor constituie obstacole majore în atingerea obiectivelor pe care România și le-a asumat în calitate de stat membru de a recicla 50% din deșeurile municipale și comerciale generate anual până în 2020 și de a îndeplini dezideratul de societate a reciclării“, consideră SNRB.

Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor este o organizație colectivă a producătorilor de baterii și acumulatori, având ca scop preluarea obligațiilor și responsabilităților acestora privind colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor de baterii și acumulatori în conformitate cu legislația în vigoare.  

Corupția împiedică reciclarea

Corupția autorităților locale, legi încălcate de către societățile care adună gunoiul, lipsa unei infrastructuri obligatorii de colectare selectivă și dezinteresul unei părți a populației pentru protecția mediului sunt cauzele pentru care în țara noastră se reciclează doar 3% din deșeurile municipale, arată România liberă într-un articol publicat anul trecut.

Un raport al Agenției Europene de Mediu făcut public la începutul lui 2015 arată că țara noastră era codașă la recuperarea deșeurilor din ambalaje și a celor electronice încă dinainte să devină membră a Uniunii Europene.

Rata de reciclare declarată a fost în 2004 de aproximativ 1% din totalul gunoiului produs de populație. Nivelul de colectare selectivă a cunoscut o nesemnificativă îmbunătățire ulterior, ajungând la doar la 3% în 2012, ultimul an pentru care există date Eurostat privind deșeurile municipale.

Prin comparație, Germania recuperează anual 65% din materia primă reciclabilă, restul gunoiului fiind incinerat pentru producerea de energie. Până și Croația, care a aderat la Uniunea Europeană abia în 2013, stă de cinci ori mai bine decât România, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Un român care vrea, totuși, să strângă selectiv gunoiul pe care-l produce are puține modalități să facă acest lucru, deși societățile de salubritate sunt obligate să ofere populației saci speciali în mai multe culori pentru reciclare, astfel încât hârtia să nu se amestece cu metalul, plasticul sau cu sticla, dar mai ales ca toate acestea să nu fie murdărite cu resturile umede din bucătărie.

Eliza Avram
Eliza Avram
Eliza Avram scrie sub pseudonim la Ziarul România Liberă din anul 2014. Eliza este un jurnalist român de investigații care a dezvăluit situații și acte de corupție din România. Printre cele mai cunoscute relatări se numără dezvăluirile despre legăturile Speranței Munteanu (Partener KPMG România) și fostul premier Victor Ponta, despre fratele fostului șef SIE - Gabriel Predoiu, despre malaxorul DNA din Ploiești (Ana Maria Pătru), și dezvăluirile despre păienjenișul fostei conduceri de la Unirea Shopping Center dar și ale clanului Stan (patronii Stanbox) - pe aceeași rețetă cu cea a lui Ion Rădoi (contractul de asociere dintre Metrorex și firma sindicatului condus de Ion Rădoi)
Cele mai citite

Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă: Operațiunea “Explozia brândușei”

Știrea zilei de ieri: "Rusia bombardează masiv Kievul" nu a luat pe surprindere oamenii cerebrali. Era de așteptat. Putem vorbi despre Crocus, noul Casus...

Institutul Național de Administrație oferă inteligență artificială pentru prefecți și subprefecți

Institutul Național de Administrație (INA) și-a lansat oferta programelor de formare profesională pentru anul 2024, primele module noi fiind cele despre utilizarea inteligenței artificiale. INA...

Votul din Consiliul de Securitate al ONU ce cere în premieră o „ încetare imediată a focului în Gaza” a fost salutat pe plan...

Votul de luni asupra unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care cere pentru prima dată "încetarea imediată a focului" în Fâşia Gaza,...
Ultima oră
Pe aceeași temă