Sf. Ilie, care se sărbătoreşte în fiecare an la 20 iulie, este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, fiind considerat de creştini o divinitate despre care se crede că provoacă tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindină.
De-a lungul timpului, românii au avut tot felul de tradiţii legate de această sărbătoare, iar unele se mai păstrează şi astăzi.
Pentru a nu stârni mânia sfântului, pe 20 iulie nu se lucrează şi nu se porneşte la drum. Altfel, Sf. Ilie se mânie şi aruncă trăsnete, ploaie şi fulgere.
Potrivit obiceiului, dacă vrei să fii sănătos tot anul trebuie să mănânci de Sf.Ilie fructe proaspete, dar nu mere de vară. Credincioşii spun că cei care nu respectă tradiţie, riscă să fie loviţi de trăznete, iar pe lumea cealaltă vor avea parte numai de mere.
În unele zone rurale, merele văratice sunt duse la biserică unde sunt binecuvântate pentru a se păstra mai bine şi a deveni mai gustoase. Unele comunităţi cred chiar că femeile care duc merele la biserică vor avea mere de aur pe lumea cealaltă.
Nici morţii nu sunt uitaţi în această zi. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților. Românii îşi amintesc, de Moşii de Sf.Ilie, în special de sufletele copiilor morţi, iar femeile scutură merii şi dau fructele de pomană, considerându-se că astfel se înveselesc morţii.
În trecut, în ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau și, goale, se tăvăleau prin cultură. În noaptea următoare, dacă visau cânepă verde însemna că se vor mărită cu flăcăi tineri și frumoși iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.
Un alt obicei de altădată era culesul în dimineaţa de Sf.Ilie de plante de leac, mai ales busuioc, dar şi de ierburi pentru vrăji şi farmece.
În multe sate, acum se recoltează mierea de albine, iar operaţiunea trebuie făcută numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Ei pot fi ajutaţi de copii, dar femeilor le este interzis accesul. Acţiunea se numeşte „retezatul stupilor”.
Tot acum, ciobanilor le este permis să coboare în sate, pentru prima oară de la urcarea oilor la stânile din munţi. În trecut, românii organizau de Sf. Ilie reuniuni ale comunităţilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor. Acestea se numeau nedei, durau mai multe zile şi cuprindeau târguri şi bâlciuri.
Tradiţia spune că dacă plouă astăzi, precipitaţiile vor continua 20 de zile, iar dacă tună, alunele vor fi seci, iar fructele din livezi vor fi pline de viermi. Credincioşii îşi fac cruce la fiecare tunet pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sf. Ilie să lovească în toate numai în cruce nu. În timpul furtunii, ferestrele și ușile caselor trebuie închise, pentru că spiritele rele să nu poată intra.
Sf.Ilie este şi ocrotitorul aviaţiei şi al forţelor aeriene române, pe 20 iulie sărbătorindu-se și Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. Tot în această zi, începând din 1992, este serbată şi Ziua Energeticianului, Sf.Prooroc Ilie fiind ocrotitorul spiritual al „soldaţilor luminii“, adică al celor care lucrează în centrale electrice, termocentrale, hidrocentrale sau reţele de distribuţie.
